Lumea încearcă să redea haitienilor speranţa

Ultimul bilanţ al catastrofei produse în Haiti arată o situaţie cu totul dramatică: 112.226 de persoane au murit sub dărâmături, alte 194.000 au fost rănite. În ce priveşte pagubele materiale, un milion de persoane au rămas fără locuinţă, iar „cel puţin 23 de centre spitaliceşti private s-au prăbuşit, în timp ce şcolile, băncile, întreprinderile şi magazinele sunt foarte avariate“, potrivit Ministerului haitian de Interne. Drama locuitorilor din Haiti a impresionat întreaga lume, comunitatea internaţională, organizaţiile umanitare, sportivi şi alte personalităţi din întreaga lume şi-au oferit ajutorul. Uniunea Europeană a fost, poate, printre puţinele entităţi acuzate în presă de neputinţă în a acţiona prompt în faţa unor situaţii limită.

Întreaga lume şi-a îndreptat săptămâna trecută ochii spre Haiti, ţara din Marea Caraibelor lovită pe 12 ianuarie de un puternic cutremur de pământ. Bilanţul victimelor a crescut, sâmbătă, la 112.226 de morţi şi 194.000 de răniţi, potrivit cifrelor comunicate de Ministerul haitian de Interne, citate de AFP.

„Pagubele sunt catastrofale“, a subliniat ministerul într-un comunicat care informează despre existenţa unui milion de persoane rămase fără locuinţă.

Potrivit noului bilanţ, jumătate din case sunt distruse la Port-au-Prince, Jacmel şi Leogane, cele trei oraşe din Haiti cele mai afectate de seism.

„Cel puţin 23 de centre spitaliceşti private s-au prăbuşit, în timp ce şcolile, băncile, întreprinderile şi magazinele sunt foarte avariate“, a adăugat Ministerul de Interne.

Guvernul haitian a pus capăt operaţiunilor de căutare a persoanelor prinse sub dărâmături, a anunţat sâmbătă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), citată de AFP.

„Guvernul a declarat terminată faza de căutare şi salvare. Au fost în total 132 de vieţi salvate de echipele de ajutor internaţionale“, a menţionat Biroul de coordonare a afacerilor umanitare din cadrul ONU, într-un comunicat.

Militarii ONU supraveghează zona afectată

Comandamentul Sud-American SOUTHCOM a anunţat sâmbătă sosirea în Haiti a unui nou contingent american, care se adaugă celor 13.000 de militari americani aflaţi deja în această ţară.

În zonă au ajuns sâmbătă Corpul expediţionar 24 al puşcaşilor marini şi o unitate de intervenţie amfibie, cu baza la Nassau. Corpul expediţionar 24 dispune de elicoptere CH-53, un avion hibrid de transport MV-22 Osprey, un batalion de infanterie format din 1.200 de militari şi mai multe unităţi care pot desfăşura misiuni medicale şi de transport.

Iniţial, trupele ar fi urmat să fie trimise în Europa şi Orientul Mijlociu, însă autorităţile americane au decis să modifice misiunea acestora.

Necesitatea prezenţei soldaţilor în zona afectată derivă posibilitatea izbucnirii unor incidente sângeroase ca urmare a lipsei hranei şi apei. De exemplu, trupele ONU au deschis foc de avertisment şi au lansat gaze lacrimogene sâmbătă, după izbucnirea unui incident în timpul distribuirii ajutoarelor în capitala haitiană.

Ajutoarele - alimente, ulei de soia, apă şi aparate de radio - erau distribuite pe un fost aeroport militar din Port-au-Prince, iar incidentele au izbucnit între haitienii aflaţi la coadă.

Acţiuni umanitare în întreaga lume

Amploarea ajutorului distribuit de Programul Alimentar Mondial (PAM) sinistraţilor apăruţi după seismul devastator de la 12 ianuarie a crescut până la 2 milioane de raţii alimentare distribuite vineri, a declarat directoarea agenţiei, care a efectuat o misiune de evaluare la Port-au-Prince, relatează AFP.

„Este operaţiunea cea mai complexă desfăşurată de PAM. Toate infrastructurile de distribuţie a ajutorului au fost distruse şi practic a trebuit să lansăm o operaţiune plecând de la zero“, a adăugat ea.

„Cuvintele nu sunt suficiente pentru a descrie devastarea suferită de Haiti în urma seismului de la 12 ianuarie. Anumite părţi din Port-au-Prince sunt într-o situaţie mai rea decât multe zone de război“, a precizat Josette Sheeran, după două zile petrecute în capitala haitiană.

Sportivii au organizat manifestări demonstrative pentru colectarea fondurilor ce vor lua drumul spre Haiti, muzicienii au cântat în concerte caritabile şi au făcut apel la solidaritate. Un teledon la care au participat numeroase celebrităţi din Statele Unite, organizat în vederea strângerii de fonduri pentru victimele cutremurului din Haiti, a reuşit să strângă, sâmbătă, 58 de milioane de dolari. „Această sumă reprezintă un nou record pentru Statele Unite, iar donaţiile continuă să crească“, potrivit Lisei Paulsen, preşedinta operaţiunii „Hope for Haiti Now“.

UNICEF a organizat, ieri, la Bucureşti, teledonul „Haiti. Copiii haosului“, destinat strângerii de fonduri pentru copiii sinistraţi în urma seismului care a lovit statul Haiti. „În orice situaţie de urgenţă, copiii sunt cei mai vulnerabili. Stă în puterea noastră să ajutăm cât mai mulţi copii, a căror viaţă era grea oricum, să supravieţuiască acestui cutremur devastator. Orice donaţie în aceste clipe este preţioasă şi va fi utilizată în totalitate pentru eforturile de ajutorare a copiilor şi familiilor acestora“, a declarat reprezentantul UNICEF în România, Edmond McLoughney.

UNICEF s-a alăturat eforturilor umanitare internaţionale de amploare pentru asistarea celor două milioane de copii afectaţi de cutremur. Fondurile strânse vor susţine eforturile la nivel mondial pentru satisfacerea nevoilor speciale de hrană, adăpost şi protecţie ale copiilor din Haiti, a anunţat UNICEF.

UE, criticată pentru lipsa de reacţie

Uniunea Europeană a decis vineri înfiinţarea unei celule de coordonare a iniţiativelor în favoarea Republicii Haiti luate de către cele 27 de state membre ale sale, urmând să decidă abia astăzi numărul de jandarmi pe care-i va trimite în statul din America Centrală.

Presa europeană a fost însă extrem de critică la reacţia întârziată a Uniunii Europene, scriind că, la mai mult de o săptămână de la seismul care a distrus Haiti, UE nu a avut un punct de vedere comun în ceea ce priveşte asistenţa umanitară. „După toate frumoasele discursuri asupra rolului Uniunii ca actor al scenei mondiale, este penibil să constaţi slăbiciunea şi opacitatea cu care UE a gerat situaţia“, regretă astfel cotidianul suedez „Dagens Nyheter“, care constată că „ţările membre pun în mişcare propriile operaţiuni umanitare“, în timp ce responsabilii europeni au făcut declaraţii contradictorii. „Preşedintele Consiliului Uniunii, noul numit Herman Van Rompuy, afirmă că vrea să creeze un „task force“ (forţă de intervenţie rapidă) pentru catastrofele umanitare“, dar Înalta reprezentantă pentru Afacerile externe, Catherine Ashton, „nu s-a referit niciodată la acest aspect“, observă ziarul.

„Până de curând, scuza pentru a justifica slaba prezenţă a UE pe scena internaţională era întârzierea intrării în vigoare a tratatului de la Lisabona“, remarcă şi ziarul spaniol „La Vanguardia“.

În prezent, „se dă vina pe lipsa de rodare a noilor instituţii: criza din Haiti a întrerupt turneul lui Van Rompuy în capitalele europene, iar Lady Ashton a preferat să rămână la Bruxelles, ascultând sfaturile preşedintelui Comisiei, José Manuel Barroso“. În faţa inerţiei UE, Spania, care asigură preşedinţa rotativă a Uniunii, „a trimis-o în Haiti pe Maria Teresa Fernandez de la Vega, numărul doi al guvernului, pentru a arăta susţinerea UE către haitieni“.

„La Bruxelles, se spune că preşedenţia spaniolă ar fi trebuit, înainte de orice, să acţioneze în coordonare cu Catherine Ashton“, remarcă cotidianul slovac „SME“. „În timp ce scopul noului post este să facă diplomaţia europeană mai eficace şi mai transparentă, se pare că, din nefericire, ea nu aduce decât încă un impas birocratic la Bruxelles“. De fapt, conchide sec SME, „dacă vreţi ajutor, rapid, e mai bine să nu-l cereţi la Bruxelles“.