Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Lumea pe scurt
Bulgaria: 33 de răniţi în proteste antiguvernamentale
Confruntările între forţele de poliţie bulgare şi manifestanţii antiguvernamentali, în rândul cărora unii erau înarmaţi cu dispozitive explozive artizanale, miercuri, la Sofia, s-au soldat cu cel puţin 33 răniţi şi 154 arestări, au anunţat surse ale Ministerului de Interne bulgar, citate de agenţiile de presă internaţionale. Respinşi iniţial de cei aproximativ o mie de protestatari (naţionalişti, pensionari, agricultori, ecologişti, studenţi, liceeni şi gospodine), poliţiştii, dotaţi cu căşti şi bastoane, au intervenit în forţă, dispersând mulţimea de oameni strânsă în jurul Parlamentului de la Sofia. Manifestanţii scandau sloganuri antiguvernamentale precum „demisia“, „mafia“, şi „gunoi roşu“. Primarul Sofiei Boiko Borissov a cerut încetarea manifestaţiei, pentru a evita agravarea violenţelor şi au fost blocate două intersecţii din centrul Sofiei. Grecia: Extrema stângă revendică două atentate Grupul grec „Lupta revoluţionară“ (EA), care figurează pe lista Uniunii Europene privind organizaţiile teroriste, a revendicat, într-un comunicat considerat autentic, două atentate recente împotriva poliţiei din Atena. Acest grup de extremă stângă a trimis săptămânalului grec „Pontiki“ un text de 8 pagini. Grupul revendică atentatul din 5 ianuarie, care a vizat 3 poliţişti în faţa Ministerului Culturii, în centrul Atenei, soldat cu un rănit, şi cel din 23 decembrie, care a vizat o maşină a poliţiei. Una dintre armele utilizate la 5 ianuarie fusese folosită şi într-un atac revendicat de către acest grup în aprilie 2007, ce a vizat un post de poliţie din cartierul atenian Nea Ionia. Italia cheltuie 5 miliarde pentru depăşirea crizei Camera Deputaţilor a Italiei a aprobat, printr-un vot de încredere, planul de măsuri anticriză anunţat de guvernul lui Silvio Berlusconi la sfârşitul lunii noiembrie 2008. Pachetul anticriză, cifrat la circa 5 miliarde de euro pentru 2009, cu 1,4 miliarde mai puţin decât în forma iniţială, este un ansamblu de măsuri de susţinere a familiilor şi întreprinderilor. Măsura cea mai costisitoare - 2,4 miliarde de euro - prevede acordarea unei sume între 200 şi 1.000 de euro pentru familiile cu venituri scăzute, alte 1,9 miliarde fiind alocate pentru stimulente şi exonerări fiscale adresate întreprinderilor. Suma este considerată insuficientă atât de către opoziţie, cât şi de către sindicate şi patronate, în condiţiile în care Italia a intrat în mod oficial în recesiune în trimestrul al III-lea din 2008. Guvernul a impus un vot de încredere deoarece se temea că nu va rămâne timp suficient pentru examinarea legii şi în Senat, dat fiind faptul că decretul adoptat la sfârşitul lunii noiembrie de executiv trebuia aprobat de parlament până la 28 ianuarie. Procedura a fost foarte criticată de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Gianfranco Fini.