Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 14 Noiembrie 2008

Ucraina se întăreşte militar la Sevastopol

Ucraina îşi întăreşte prezenţa navală şi înfiinţează trei unităţi de apărare aeriană la Sevastopol, ca urmare a conflictului dintre Georgia şi Rusia în Caucazul de sud, a declarat miercuri un ofiţer de marină ucrainean. Ucraina este îngrijorată după ce mai multe nave de război ale Flotei ruse din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, au ancorat în largul coastelor georgiene în timpul şi după conflictul armat din august dintre Moscova şi Tbilisi în legătură cu regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud. În baza unor acorduri bilaterale, flota rusă din Marea Neagră foloseşte baza de la Sevastopol şi alte facilităţi navale din Crimeea până în 2017. Conducerea ucraineană pro-NATO vrea ca Rusia să se retragă de la baza din Sevastopol după expirarea acordurilor, însă Moscova doreşte o prelungire a acordurilor. Potrivit Serviciului de presă al Marinei ucrainene, comandantul-şef are ca sarcină întărirea prezenţei militare la Sevastopol. „Nu avem de gând să pornim un război împotriva Rusiei, însă Ucraina nu va permite repetarea scenariului sud-osetin în Crimeea, Marina sa va îndeplini obiectivele stabilite de comandantul-şef şi are toate resursele pentru a proceda astfel“, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului de presă. În sudul şi estul Ucrainei, inclusiv în Crimeea, trăieşte o populaţie rusofonă, care l-a sprijinit pe candidatul pro-rus Viktor Ianukovci la alegerile prezidenţiale din 2004, urmate de „Revoluţia portocalie“, care l-a adus în funcţia de preşedinte pe pro-occidentalul Viktor Iuşcenko.

Scutul antirachetă: Rusia crede într-un compromis cu SUA

Rusia crede încă în posibilitatea unui compromis în controversata problemă a scutului american antirachetă în Europa, dar aşteaptă propuneri mai constructive din partea administraţiei SUA, a declarat miercuri o sursă de la Kremlin. „Un compromis este încă posibil“, a declarat sursa, adăugând că, „totuşi, actualele propuneri ale SUA sunt insuficiente, deoarece administraţia Bush încearcă să aducă decizia (cu privire la instalarea scutului antirachetă) în stadiu ireversibil şi să nu-i lase noului preşedinte american alternativă, punându-l în situaţia de a-şi asuma povara responsabilităţii pentru ceva ce s-a decis fără el“. Joia trecută, Washingtonul a anunţat că a înaintat noi propuneri pentru calmarea îngrijorărilor Rusiei cu privire la desfăşurarea a 10 rachete americane în Polonia şi instalarea unui radar în Cehia, pe care SUA le consideră necesare pentru contracararea unor eventuale atacuri venite din partea unor „state paria“ precum Iranul.

Liceenii germani au intrat în grevă

Aproximativ 80.000 de liceeni au manifestat miercuri la Berlin şi în mai multe oraşe germane, pentru a protesta faţă de clasele supraaglomerate şi faţă de şcoala „cu două viteze“ care, în opinia lor, perpetuează inegalităţile sociale. La Berlin, 8.000 din circa 10.000 de tineri au manifestat în faţa Primăriei, unde cancelarul Angela Merkel participa la o reuniune a miniştrilor-preşedinţi de land din partea de est a Germaniei (fosta RDG). Manifestanţii agitau banderole pe care scria „Educaţie pentru toţi“ şi „Educaţie, nu bănci“, pentru a-şi sublinia opoziţia faţă de sprijinul acordat de către guvern mai degrabă întreprinderilor financiare în dificultate, decât şcolilor.