Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 31 Octombrie 2008

Serbia: Preşedintele Tadic urgentează reforma Justiţiei

Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a declarat miercuri că înaintarea pe drumul democratizării societăţii sârbe este imposibilă în afara ordinii legilor şi fără conştientizarea importanţei domniei legii, fiind astfel necesar să urmeze o finalizare a reformei Justiţiei. La deschiderea unei întâlniri având ca temă reforma Justiţiei, în cadrul căreia va fi prezentat un nou pachet de legi, Tadic a declarat că „instaurarea domniei legii şi protecţia legii sunt precondiţia minimală pentru o societate modernă şi democratică, precum şi pentru lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate“. Conform preşedintelui Serbiei, scopul reformei sistemului judiciar al ţării este acela de a întruni precondiţiile pentru investiţii străine, noi locuri de muncă şi o ordine stabilă a legii care să garanteze egalitatea, siguranţa şi prosperitatea cetăţenilor. În contextul necesităţii de a respecta domnia legii, Tadic a menţionat obligaţia ţării lui de a coopera cu Tribunalul de la Haga.

Ucraina speră să scape de vizele UE în 2012

Uniunea Europeană şi Ucraina au demarat discuţiile în vederea încheierii, pe termen lung, a unui acord de eliminare a obligativităţii vizelor. Kievul speră ca acest proces să se încheie până în 2012. „Prin lansarea dialogului cu privire la călătoriile fără viză, Uniunea Europeană deschide un nou capitol în relaţiile sale cu Ucraina“, a declarat comisarul european pentru Justiţie, libertate şi securitate, Jacques Barrot, în urma întrevederii, la Bruxelles, cu ministrul ucrainean de Externe, Volodimir Ogrâzko. Barrot a evitat să menţioneze o dată pentru finalizarea procesului, reamintind doar că este necesar ca Ucraina să aibă un „sistem juridic puternic şi independent“, pentru a putea exista o cooperare fructuoasă în ceea ce priveşte siguranţa documentelor, combaterea imigraţiei ilegale şi ordinea publică. De la 1 ianuarie 2008, a intrat în vigoare acordul de facilitare a acordării vizelor pentru o largă categorie de cetăţeni ucraineni care doresc să călătorească în Uniunea Europeană, de exemplu, studenţi, membri ai familiei unor persoane care locuiesc în UE, persoane care necesită tratament medical, operatori economici care au afaceri cu companii europene, sportivi, participanţi la schimburile culturale, jurnalişti etc.

Abhazia acuză Occidentul de „stalinism“

„Din cauza conjuncturii politice, Occidentul nu reuşeşte să aprecieze obiectiv situaţia din Caucaz şi, în particular, cea din Abhazia“, a declarat, la Suhumi, aşa-zisul ministru de Externe abhaz, Serghei Şamba. „Statele europene care se declară apărătoare ale valorilor democratice, care condamnă crimele regimului stalinist, în cazul Abhaziei se pronunţă pentru menţinerea stalinismului“, a acuzat responsabilul abhaz, în opinia căruia „această politică a Occidentului va fi condamnată într-o zi“. Referitor la consultările programate pentru jumătatea lunii noiembrie la Geneva, el a menţionat că Abhazia este dispusă să participe doar în condiţii de egalitate cu Georgia. Prima rundă de negocieri din această lună de la Geneva pe tema conflictului din Caucaz s-a soldat cu un eşec, din cauza insistenţei Rusiei ca, la masa negocierilor cu Georgia, regiunile separatiste georgiene - Abhazia şi Osetia de Sud - să participe ca părţi egale.