Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 19 Septembrie 2008

Dispute aprinse Irak-SUA privind securitatea

Prim-ministrul irakian, Nuri al-Maliki, a estimat, într-o întâlnire cu responsabili ai canalelor de televiziune irakiene - că „obstacole serioase şi periculoase“ împiedică în continuare semnarea unui acord de securitate între Bagdad şi Washington. Proiectul de acord vizează viitorul statut al forţelor americane în Irak după expirarea, în 31 decembrie 2008, a mandatului Forţei multinaţionale, stabilit de Consiliul de Securitate al ONU. Premierul Maliki a precizat că a convenit cu americanii ca forţele străine să se retragă total din Irak până în decembrie 2011, dezacordurile actuale persistând asupra eventualei imunităţi a civililor şi soldaţilor americani în Irak, asupra dreptului americanilor de a păstra în detenţie prizonieri irakieni şi asupra comandamentului operaţiunilor militare, aspecte care - potrivit părţii irakiene - trebuie să respecte suveranitatea ţării. Premierul Maliki a insistat ca SUA - care a cerut un răgaz de 10-14 zile pentru a studia propunerile irakiene - să le răspundă mai repede, pentru ca documentul să poată fi semnat, mai ales că termenul solicitat a expirat în 6 septembrie.

Iranul ar putea lovi navele din Golful Persic

În caz de război, nici o navă nu va mai putea tranzita zona Golfului, deoarece va fi atacată de rachete iraniene, a afirmat un oficial iranian, citat în ediţia sa de ieri de un ziar proguvernamental de la Teheran. Iranul, care se află într-o continuă dispută cu Occidentul în dosarul său nuclear, a anunţat că va replica la orice atac militar şi va bloca strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 40% din petrolul mondial. Statele Unite ale Americii, care şi-au instalat baza Flotei a

5-a în Bahrein, insistă ca acest canal să rămână deschis. Anterior, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a însărcinat armata ideologică a regimului islamic de la Teheran, aflată sub comandament propriu, să apere zona Golfului împotriva oricărui atac inamic şi să nu ezite „să atace eventuale forţe străine“. Aceste declaraţii survin în contextul intensificării speculaţiilor privind un posibil atac american sau israelian asupra obiectivelor nucleare iraniene.

Antisemitismul, tot mai popular în Europa

Tot mai mulţi locuitori ai Europei îşi declară opiniile negative la adresa evreilor şi musulmanilor, relevă un studiu realizat de cunoscutul Pew Research Center, citat ieri de cotidianul polonez „Rzeczpospolita“. Păreri nevaforbaile despre evrei au 46% dintre spanioli, 36% dintre polonezi, 34% dintre ruşi. În Germania, astfel de opinii sunt împărtăşite de 25% din populaţie, iar în Franţa - de 20%. Toate aceste procente sunt mai ridicate decât în studiile anterioare ale Pew Research Center. Pe de altă parte, în ţările musulmane a scăzut vizibil în ultimii ani susţinerea acordată extremismului islamic. Dacă în 2002, în Liban, 74% dintre musulmani considerau că atentatele sinucigaşe cu bombă sau alte forme de violenţă împotriva civililor erau justificate în numele apărării islamului, astăzi doar 32% au această părere. A scăzut, de asemenea, susţinerea acordată lui Osama ben Laden. Dacă în 2003, 20% din musulmanii din Liban şi 15% din Turcia aveau o părere pozitivă despre Ben Laden, astăzi păstrându-şi această opinie numai 2% în Liban şi 3% în Turcia.