Lumea pe scurt

Georgia, revoltată de independenţa Osetiei

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a apreciat drept „tragică“ decizia de luni a parlamentului federal rus de a recomanda Kremlinului să recunoască independenţa celor două teritorii separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. „Este destinul nostru geopolitic tragic, dar nimeni nu poate oficializa anexarea teritoriilor georgiene“, a declarat preşedintele Saakaşvili în timpul unei reuniuni a guvernului său. Anterior, într-un interviu pentru cotidianul francez „Libération“, liderul politic de la Tbilisi declara că o recunoaştere de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud ar însemna „o tentativă de a modifica prin forţă frontierele Europei“, fapt care, a avertizat el, „va avea rezultate dezastruoase“. Cele două camere ale parlamentului federal rus (Duma de Stat, camera inferioară, şi Consiliul Federaţiei, camera superioară) au solicitat luni preşedintelui Dmitri Medvedev să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, susţinând că un astfel de statut pentru cele două teritorii separatiste din Georgia se impune ca urmare a „agresiunii georgiene“. Preşedintele rus nu a comentat până în prezent deciziile Legislativului rus.

SUA, date în judecată pentru tortură la Guantanamo

Patru musulmani de cetăţenie britanică, care au fost deţinuţi peste doi ani în baza militară americană de la Guantanamo, au depus o reclamaţie la Curtea Supremă a SUA, solicitându-i să se pronunţe asupra „dreptului deţinuţilor de a nu fi torturaţi“. Autorii petiţiei - Shafiq Rasul, Asif Iqbal, Rhuhel Ahmed şi Jamal al-Harith, toţi cetăţeni britanici - au fost deţinuţi la Guantanamo între ianuarie 2002 şi aprilie 2004, fiind apoi eliberaţi fără să fie acuzaţi de ceva şi expediaţi în Marea Britanie. Ei au depus atunci plângeri împotriva lui Donald Rumsfeld, secretarul american al Apărării la timpul respectiv, şi a altor responsabili ai bazei navale americane din Cuba, cerând fiecare să i se plătească daune în valoare de 10 milioane de dolari. De asemenea, ei protestează împotriva „ingerinţei deliberate şi a denigrării credinţei lor şi a practicilor lor religioase“, exemplificând prin scufundarea unui exemplar din Coran într-un vas destinat necesităţilor prizonierilor şi difuzarea unei muzici puternice, în lagăr, la ora rugăciunii.

Coreea de Nord a oprit dezarmarea nucleară

Coreea de Nord a anunţat ieri că a suspendat dezafectarea instalaţiilor sale nucleare, în semn de protest faţă de refuzul Statelor Unite ale Americii de a o retrage de pe lista neagră a statelor care sprijină terorismul. Operaţiunile de dezasamblare au fost suspendate începând cu 14 august, a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe, citat de agenţia de presă a regimului comunist de la Phenian. Potrivit aceleiaşi surse, autorităţile au în vedere şi repunerea în funcţiune a reactorului de la Yongbyon, scos din uz în iulie 2007. Situat la aproximativ 100 de kilometri nord faţă de capitala nord-coreeană, complexul Yongbyon este considerat drept coloana vertebrală a programului nuclear militar al Phenianului. Coreea de Nord, care a efectuat în 2006 primul şi unicul său test nuclear, negociază încă din anul 2003 abandonarea programului său nuclear, în schimbul unui ajutor energetic şi al unor garanţii în materie de diplomaţie şi securitate.