Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 01 August 2008

Ucraina cere ajutor internaţional pentru inundaţii

Kievul va solicita asistenţă internaţională pentru a putea face faţă consecinţelor gravelor inundaţii din Ucraina, care au făcut deja 30 de morţi în vestul ţării. „Ministerul ucrainean de Externe a fost însărcinat să solicite ţărilor străine ajutor pentru ca Ucraina să poate depăşi consecinţele catastrofei naturale“, se arată într-o decizie a guvernului de la Kiev. Totodată, republica autonomă ucraineană Crimeea şi administraţiile municipale şi regionale ucrainene vor ajuta zonele Ucrainei occidentale afectate de ploile torenţiale din perioada 23-27 iulie. Ploile au lăsat circa 40.000 de familii fără adăpost. 680 de kilometri de drumuri se află sub ape, 34.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse, 360 de poduri şi 561 de podeţe au fost avariate. Au fost evacuate până în prezent peste 15.000 de persoane. Pagubele se ridică la 700 de milioane de dolari. Guvernul a deblocat deja peste 6 milioane de dolari pentru lucrările de reparaţii şi de restabilire a infrastructurilor din regiunile sinistrate.

SUA îşi cere scuze pentru sclavagism

Parlamentarii americani au prezentat, marţi seara, primele scuze oficiale ale guvernului federal pentru „nedreptatea fundamentală, cruzimea, brutalitatea şi neomenia“ sclavagismului şi a segregaţiei rasiale faţă de negrii americani. Textul, adoptat de Camera Reprezentanţilor, „prezintă scuze negrilor americani în numele poporului american, pentru răul care li s-a făcut“ în baza legilor segregaţioniste cunoscute sub numele de „legile Jim Crow“ şi pentru „strămoşii lor care au suferit din cauza sclavagismului“. Parlamentarul democrat Steve Cohen, iniţiatorul acestui text, a salutat adoptarea sa. „Este un moment istoric în lupta în curs pentru drepturile civile în această ţară, şi sper că această legislaţie va putea servi pentru începerea dialogului asupra problemelor rasiale şi egalităţii pentru toţi“, a afirmat el într-un comunicat. Sclavagismul a fost în mod oficial abolit în SUA abia în 1865. Fostul preşedinte Bill Clinton şi-a exprimat regretele pentru rolul SUA în comerţul cu sclavi şi actualul preşedinte George W. Bush a calificat sclavagismul ca fiind „una dintre cele mai mari crime din istorie“, însă până astăzi nu au existat scuze oficiale din partea autorităţilor americane.

Spania aşteaptă un atac masiv al ETA

Autorităţile locale din Ţara Bascilor au adresat poliţiei un avertisment privind iminenţa unui atentat de proporţii al ETA în regiune. Potrivit unor surse locale, o notă internă cere sporirea măsurilor de siguranţă pentru ca organizaţia separatistă bască să nu încerce să comită un „mare atentat, de manieră iminentă“. Avertizarea se bazează pe informaţiile strânse odată cu dezmembrarea comando-ului Vizcaya, la 22 iulie, considerat responsabil pentru principalele atentate comise în ultimele luni. În condiţiile în care aproximativ 20 de atentate atribuite ETA nu au fost elucidate, departamentul local de interne consideră că o parte a structurii organizaţiei ar putea să fi rămas intactă. În comunicat, se precizează că separatiştii basci ar putea încerca să comită un atentat de anvergură, într-o localitate unde are loc o sărbătoare, unde civilii ar fi prezenţi masiv.