Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 01 Iulie 2008

Majoritatea turcilor se opun interzicerii partidului islamist

Conform unui sondaj de opinie publicat ieri, majoritatea turcilor se opun interzicerii partidului aflat la putere în Turcia, suspectat de activităţi împotriva laicismului, şi cred că un verdict al justiţiei în favoarea dizolvării lui ar provoca turbulenţe în ţară. Potrivit acestui studiu, 53,3% dintre subiecţi se declară împotriva interzicerii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), în timp ce 34,3% sunt favorabili. Rezultatele studiul mai arată că AKP este, în continuare, primul partid din ţară, în pofida procedurii de dizolvare cu care se confruntă. Potrivit sondajului de opinie, 43,4% dintre subiecţi asigură că ar vota pentru AKP dacă s-ar organiza astăzi alegeri legislative, iar 18,1% ar vota pentru Partidul Republican al Poporului (CHP). AKP a câştigat ultimele alegeri legislative cu 47% din voturi, iar viitorul scrutin este prevăzut pentru 2011, aminteşte AFP.

Parlamentul leton a scăpat de anticorupţie

Deputaţii letoni l-au revocat din funcţie, duminică, pe şeful Biroului anticorupţie, Aleksei Loskutov, punând astfel capăt epopeii care durează de peste un an privind destituirea acestuia. Biroul anticorupţie de la Riga a fost înfiinţat în 2002, la insistenţa UE, care promovează transparenţa proceselor economice şi politice printre ţările nou primite în rândurile sale. După numirea în 2004 a lui Loskutov, 46 de ani, jurist de profesie, în fruntea acestei instituţiei, Biroul anticorupţie a declanşat o serie de investigaţii vizând nemijlocit interesele elitei politice de la Riga. În primăvara anului trecut, premierul Aigar Kalvitis a încercat să-l demită pe şeful Biroului Anticorupţie, dar fără succes, provocând un val de proteste din partea opiniei publice. Unele organizaţii neguvernamentale au organizat marşuri de protest împotriva revocării lui Loskutov, care, deşi rus de origine, şi-a câştigat faima unui om politic vertical în această republică baltică, ce are o politică restrictivă faţă de rusofoni. Premierul a dat atunci înapoi, la sugestia Ambasadei SUA din Riga.

Iranul pregăteşte morminte pentru 320.000 de inamici

Iranul preconizează să sape 320.000 de morminte în provinciile sale de frontieră pentru „soldaţii inamici“, în cazul în care ţara va fi agresată, a declarat generalul Mir Faycal Bagherzadeh, membru în Statul major al forţelor armate iraniene. „Aplicând convenţia de la Geneva privind situaţiile de război şi conflictele armate, au fost luate măsurile necesare pentru a îngropa soldaţii inamici şi s-a prevăzut săparea unui număr de 20.000 de morminte în fiecare dintre provinciile de frontieră, respectiv 320.000 de morminte în total“, a declarat cu cinism generalul Bagherzadeh. Această declaraţie survine într-un moment în care responsabili americani au afirmat că sunt în discuţie toate opţiunile pentru a opri programul nuclear iranian şi că responsabilii israelieni au evocat posibilitatea unui atac împotriva instalaţiilor nucleare ale ţării.

La rândul său, Shavtai Shavit, fost şef al Mossad (serviciile secrete israeliene), a declarat că Israelul are un an pentru a distruge instalaţiile nucleare iraniene, în caz contrar riscând să fie ţinta unui atac cu armă atomică din partea Iranului.