Lumea pe scurt

Turcia: Vălul islamic, din nou interzis în universităţi

Curtea Constituţională din Turcia a anunţat joi că amendamentul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, partid cu rădăcini islamiste) aflat la guvernare, care permitea portul vălului islamic în universităţi, a fost anulat, fiind considerat contrar laicităţii statului turc. Verdictul Curţii Constituţionale reprezintă cea mai rea situaţie în care se putea găsi AKP, apreciază France Presse, de vreme ce partidul a fost cel care a adoptat amendamentul în luna februarie. Decizia de joi ar putea anunţa dizolvarea acestei formaţiuni politice, având în vedere faptul că amendamentul constituţional în favoarea portului vălului a divizat societatea turcă şi a stârnit proteste din partea taberei laice. Aceiaşi judecători se vor pronunţa în lunile următoare cu privire la procedura de interzicere a AKP pentru activităţi împotriva laicităţii. Amendamentul cu privire la portul vălului islamic în universităţi este unul dintre argumentele principale de care se foloseşte procurorul Curţii de Casaţie care a cerut interzicerea AKP şi izolarea politică pentru 71 dintre membrii formaţiunii, între care şi premierul turc Tayyip Erdogan.

Atentate sinucigaşe, dejucate la Barcelona

Poliţia spaniolă a anunţat joi că interoghează 11 musulmani componenţi ai unei celule teroriste care îşi propusese, printre alte obiective, să comită atentate sinucigaşe împotriva reţelei transporturilor publice din Barcelona. Celula prevăzuse înfăptuirea acestor atentate în perioada 18-20 ianuarie a.c., dar nu a mai reuşit, 10 dintre membrii ei fiind depistaţi şi arestaţi de poliţie în ianuarie, în cartierul Raval din Barcelona, unde locuieşte o importantă comunitate pakistaneză. Suspecţii - 9 pakistanezi, un indian şi un cetăţean de naţionalitate neprecizată, aflat în continuare în libertate, - sunt acuzaţi de apartenenţă la o organizaţie teroristă şi de posesie de explozibile. Judecătorul nu a precizat care erau ţintele teroriştilor, dar presa spaniolă a informat că aceştia aveau în vedere metroul din Barcelona. Dacă proiectul multiplului atentat ar fi reuşit, efectele lui ar fi fost asemănătoare atentatelor din 11 martie 2004 din Madrid, soldate cu 191 de morţi şi peste 1.800 de răniţi.

Ruşii refuză anchetarea masacrului de la Katyn

Un tribunal rus a refuzat redeschiderea anchetei privind masacrul de la Katyn din 1940, când 22.000 de ofiţeri polonezi au căzut sub gloanţele poliţiei secrete sovietice. „Tribunalul a decis să respingă apelul înaintat de familiile a 10 victime“, a comunicat judecătoarea Marina Sirova. Timp de decenii, Uniunea Sovietică a acuzat Germania nazistă de comiterea acestor asasinate, de-abia în 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov recunoscând responsabilitatea URSS. Familiile victimelor cer redeschiderea anchetei iniţiate în 1990, în ultimele luni de existenţă a Uniunii Sovietice. În 2004, sub preşedinţia lui Vladimir Putin, dosarul a fost închis, iar conţinutul său declarat secret de stat. Familiile victimelor vor să aducă dosarul în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg.