Lumea pe scurt

Imigranţii din est, destul de „cuminţi“ la Londra

Un amplu studiu al poliţiei britanice arată că numărul mare de imigranţi veniţi din Europa de est în Marea Britanie nu a alimentat sporirea infracţionalităţii, după cum scrie „The Guardian“. Studiul, pregătit pentru Association of Chief Police Officers (Asociaţia ofiţerilor de poliţie, Acpo), contestă afirmaţiile potrivit cărora cei aproximativ un milion de cetăţeni din ţările aderente la UE ar fi provocat creşterea infracţionalităţii. Raportul constată că, în pofida titlurilor de ziar care pun delincvenţa pe seama noilor imigranţi, rata infracţionalităţii în rândul comunităţilor formate în principal din polonezi, români şi bulgari, este în concordanţă cu rata infracţionalităţii în rândul populaţiei generale. Scăderea ratei anuale a infracţionalităţii în New England şi Wales se accentuează, o reducere de 9% fiind înregistrată de poliţie pe o perioadă de un an până în septembrie 2007, conform cifrelor Home Office, prezentate anul acesta. Raportul întocmit de Grahame Maxwell, comisar-şef în North Yorkshire, şi Peter Fahy, şeful poliţiei din Cheshire, arată că „resentimentele şi neînţelegerea“ privind motivul pentru care vin migranţii în Marea Britanie au aţâţat tensiunile. Face apel la afacerile care beneficiază de pe urma noilor muncitori să explice mai bine avantajele economice pe care le aduc muncitorii emigranţi. „Deşi, în general, această ţară s-a adaptat la acest uriaş aflux, în condiţiile unei creşteri mici a încordării comunitare, în unele zone numărul mare, resentimentele şi neînţelegerile au creat probleme“. Se adaugă că imigraţia din Europa de Est este diferită de sosirile precedente, deoarece a avut loc mult mai rapid.

2009, anul european al creativităţii şi al inovaţiei

Europa trebuie să îşi dezvolte capacitatea de creativitate şi de inovaţie atât din motive sociale, cât şi din motive economice. Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru a declara 2009 Anul European al Creativităţii şi al Inovaţiei. Decizia va fi luată, pe parcursul anului, de Consiliu şi de Parlamentul European. Educaţia şi formarea profesională sunt factori decisivi pentru realizarea acestui lucru. Ján Figel, Comisarul responsabil cu educaţia, formarea profesională, cultura şi tineretul, consideră că Anul European este „un mod eficient de a atrage atenţia publicului, transmiţând informaţii despre bunele practici, stimulând educaţia şi cercetarea, creativitatea şi inovaţia şi promovând dezbaterea şi schimbarea politicilor. Acţionând la nivel comunitar, naţional, regional şi local, poate să favorizeze concentrarea dezbaterii pe probleme specifice“. Comisia nu propune alocarea unui buget specific pentru Anul Creativităţii, considerând că poate fi organizat prin folosirea programelor UE şi a cheltuielilor administrative planificate. Pentru a-i implica pe toţi cei care ar putea fi interesaţi, Comisia invită statele membre să numească, la nivel naţional, coordonatori care pot să colaboreze cu ajutorul unui mic comitet administrativ la nivelul Uniunii Europene. Activităţile Anului European ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu favorabil pentru creativitate şi inovaţie şi să stimuleze o strategie pe termen lung. Ar trebui, de exemplu, să se pună accent pe o gamă largă de subiecte, precum matematica, ştiinţa şi informaţia şi tehnologii diverse.