Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Lumea pe scurt
Slovacii află pe 7 mai în ce condiţii vor adopta moneda euro
Comisia Europeană va decide, pe 7 mai, în ce condiţii ar putea adopta Slovacia moneda euro în 2009, au anunţat sâmbătă oficiali ai Uniunii Europene, la finalul Consiliului Miniştrilor de Finanţe din UE (EcoFin), transmite AP. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, a afirmat că evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din următoarele luni va arăta dacă Slovacia îndeplineşte condiţiile de a adera la zona euro. Dacă Slovacia menţine ţintele privind inflaţia şi datoria publică, Executivul european ar putea recomanda miniştrilor de finanţe în luna iunie acceptarea sa în zona euro, de anul viitor, a spus Almunia. Slovacia este în continuare hotărâtă să adopte moneda europeană în 2009, în pofida îngrijorărilor asupra creşterii economiei şi a nivelului inflaţiei. De la aderarea sa la UE, în 2004, Slovacia, ca şi alte şapte state membre, a înregistrat ritmuri de creştere economică ridicate, dar şi creşterea inflaţiei. Creşterea preţurilor de consum a dus deja la amânarea unui candidat la zona euro. Solicitarea Lituaniei de a adopta moneda euro a fost respinsă, în 2006, din cauza faptului că inflaţia era mult prea ridicată comparativ cu standardele UE. Statele UE pot adopta moneda euro numai dacă inflaţia nu depăşeşte media primelor trei state cu inflaţia cea mai scăzută din zona euro. Slovacia ar deveni astfel cel de-al 16 membru UE care adoptă moneda unică europeană. UE importă 52,3% din energia necesară Ţările UE depind de importuri pentru mai mult de jumătate din energia pe care o consumă. Cu toate acestea, gradul dependenţei de importuri diferă în mare măsură; Cipru, Luxemburg şi Malta se bazează pe importuri aproape în totalitate, în timp ce Danemarca este, de fapt, un exportator net de energie, iar Polonia şi Regatul Unit depind de importuri într-o măsură relativ mică. Nivelul general de dependenţă a UE de energia importată a fost de 52,3% în 2005 şi se prevede o creştere, pe măsură ce resursele proprii se diminuează. În prezent, UE îşi procură aproximativ 50% din gazele consumate doar de la trei surse - Rusia, Norvegia şi Algeria. Pentru a aborda problema creşterii dependenţei de importuri, UE face eforturi mari să obţină o creştere a eficienţei energetice, să dezvolte resursele regenerabile şi să îşi diversifice gama de furnizori externi. Potrivit Eurostat, în 2005 în România se înregistra o dependenţă energetică faţă de importuri de 27,4%. Utilizarea energiei într-un mod mai eficient şi recurgerea la resurse regenerabile cu grad scăzut de poluare fac, de asemenea, parte din strategia de combatere a încălzirii globale cauzată de arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui şi petrolului. Utilizarea combustibililor fosili pentru producerea energiei determină emisii de dioxid de carbon în atmosferă, care contribuie astfel la încălzirea globală. UE şi-a fixat ca obiectiv ca, până în 2010, 21% din electricitate să fie produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală şi biomasa. Procentajul de electricitate produsă din surse de energie regenerabilă era de 35,8% în România anului 2005.