Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 04 Feb 2008

Partidele elveţiene se ceartă din cauza românilor

Formaţiunile politice din Elveţia au păreri împărţite cu privire la extinderea regimului de liberă circulaţie pentru a include România şi Bulgaria, extrema dreaptă punând condiţii stricte, respinse însă de partidele de centru-dreapta, relatează cotidianul „Le Temps“. Christian Levrat, candidat unic la preşedinţia Partidului Socialist elveţian, a declarat, cu privire la extinderea liberei circulaţii la România şi Bulgaria, că absenţa unei abordări a problemei rromilor ar fi o politică sinucigaşă. În opinia sa, partidul trebuie să amintească în mod frecvent că rromii nu sunt vizaţi de libera circulaţie, cu excepţia cazurilor în care vin în calitate de muncitori. Fostul ministru Cristoph Blocher, lider al opoziţiei naţionaliste, a cerut deja Bruxelles-ului să accepte suveranitatea fiscală a Elveţiei şi posibilitatea repatrierii infractorilor români şi bulgari. În schimb, Partidul Radical Democrat este convins că există instrumente eficiente pentru combaterea eventualelor abuzuri pe piaţa muncii.

Atentat sinucigaş cu doi morţi, în Israel

Un atacator sinucigaş a declanşat ieri o încărcătură explozivă în oraşul Dimona, din sudul Israelului, provocând moartea a cel puţin două persoane şi rănirea altor 5. Potrivit postului de televiziune Canal doi, citat de Haaretz, doi atacatori ar fi fost la originea atentatului, însă cea de-a doua bombă nu a explodat. Conform aceleiaşi surse, nu există indicii care să dovedească faptul că atacatorul ar fi provenit din Fâşia Gaza. Dimona este oraşul în care se află reactorul nuclear al Israelului, însă atentatul nu a avut loc în apropierea acestuia.

Un jurnalist rus primeşte azil politic în Ucraina

Un jurnalist rus care a denunţat tentativele de intimidare din partea autorităţilor ruse a primit azil politic în Ucraina, potrivit cotidianului rus „Kommersant“ de ieri. Aleksandr Kosvinţev, redactor şef al jurnalului „Rossiiski Reporter“, din reginea Kemerovo (Siberia occidentală) şi membru al mişcării de opoziţie Frontul Civic Unit, condusă de fostul campion mondial la şah, Garri Kasparov, a cerut azil politic în Ucraina în urmă cu un an. După examinarea dosarului, autorităţile ucrainene au considerat că revenirea în Rusia l-ar pune în pericol pe Kosvinţev, care acum trăieşte şi lucrează la Kiev, şi i-au acordat statutul de refugiat politic.

Al-Qaeda din Spania, condusă de asasinul lui Benazir Bhutto

Celula islamistă dezmembrată în luna ianuarie la Barcelona depindea de reţeaua liderului tribal pakistanez Baitullah Mehsud, bănuit că a pus la cale asasinarea fostului premier, Benazir Bhutto, la 27 decembrie. Potrivit publicaţiei „El Pais“, atentatele pe care această celulă se pregătea să le comită în Spania şi în alte ţări din Europa urmau să fie revendicate de Baitullah Mehsud, pe care CIA şi guvernul pakistanez îl acuză de asasinarea lui Benazir Bhutto. Zece suspecţi, dintr-un grup de 14 persoane reţinute la 19 ianuarie în capitala catalană - 12 pakistanezi şi doi indieni - se află în arest preventiv. Potrivit „El Pais“, celula se pregătea să comită un val de atentate, care vizau metroul din Barcelona, dar şi alte ţinte din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Portugalia.