Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Luminița de la capătul tunelului pentru Pinacoteca Bucureștiului
Într-o organizare exemplară (mape de presă, proiecții de imagini, simeze cu fotografii, distanțare, măști etc.) și în decorul superbului Palat Dacia de pe Lipscani, s-a lansat marți, 5 octombrie, Asociația Prietenii Pinacotecii București (APPB), al cărei președinte este acad. Răzvan Theodorescu.
Palatul Dacia urmează să fie spațiul de expunere al extraordinarei colecții totalizând 6.000 de picturi, sculpturi, opere de artă grafică și decorativă care, în lipsa unui sediu adecvat, de zeci de ani este ascunsă privirilor prin diferite depozite. În 2013, în sfârșit, a fost cumpărată această clădire, cu destinația expresă de a găzdui greu încercata Pinacotecă. Curtat de multă lume și abandonat de multe ori, cum a povestit prof. arh. Tomnița Michaela Florescu de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (prezentată de academicianul Theodorescu drept „o adevărată Ana Ipătescu a acestei lupte”), palatul a trecut și printr-un proces a cărui sentință definitivă din 2019 l-a atribuit Muzeului Municipiului București.
Din păcate, lupta e departe de-a fi încheiată, căci problemele administrativ-birocratice și inerția decizională continuă, în vreme ce specialiștii muzeului au pregătit proiectul detaliat care presupune în primul rând consolidarea și renovarea clădirii și apoi amenajarea expunerii pinacotecii, pe baza unei aprofundate cercetări privind variantele de panotaj ale marilor muzee ale lumii. Reprezentanții APPB fac apel la presă și la opinia publică să pună presiune pe Primăria București - de care, spun ei, depinde acum încheierea epopeii celor șase mii de opere, plus 5.000 de cărți și o vastă arhivă - ca să asigure, cât mai repede, debutul lucrărilor. (T.C.Z.)