Maghiarii din Europa oscilează între autonomie şi separatism

▲ Asociaţia France Presse analizează starea diasporei maghiare după independenţa Kosovo ▲ În vreme ce radicalii unguri invocă precedentul separatismului, moderaţii cer doar autonomie locală ▲ AFP remarcă atitudinea dură a secuilor din CNS ▲

Criza kosovară a aprins deja imaginaţia şi ambiţiile organizaţiilor radicale ale maghiarilor din diaspora. Mişcarea etnicilor albanezi care s-au rupt de Serbia este invocată în chip de precedent de către radicalii unguri. Totuşi, aşa cum arată un studiu France Presse, nu toţi maghiarii din afara ţării lor aderă la mişcări politice centrifuge.

UDMR vrea autonomie, nu ruperea ţării

În România, notează agenţia franceză de presă, reprezentanţii minorităţii maghiare (circa 1,4 milioane de persoane sau 7% din populaţia ţării) estimează că „ţările europene au creat un precedent“. „De acum înainte ele nu se vor putea sustrage responsabilităţii când va fi vorba de reglementarea altor probleme etnice nerezolvate“, a estimat preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor, Bela Marko. „Este important să se facă diferenţa între ideea de autonomie, susţinută de UDMR, şi independenţă, soluţia adoptată pentru Kosovo. Când vorbim de autonomie nu se pune în ecuaţie integritatea teritorială a ţării“, a adăugat el.

O altă asociaţie a maghiarilor români - Consiliul naţional al secuilor (CNS) - profită însă de precedentul Kosovo pentru a face apel la autonomia regiunii lor, situate în centrul României: „Dacă Uniunea Europeană şi SUA au recunoscut independenţa Kosovo, ei trebuie să sprijine şi autonomia regiunii secuilor“, afirmă preşedintele acestei organizaţii Benedek Barna. Maghiarii, bine integraţi în România, subliniază că autonomia nu are nimic de-a face cu separatismul, dar că aceasta le-ar permite să-şi utilizeze limba fără discriminare în administraţie, tribunale, şcoli şi spitale.

Linişte în Vojvodina

Minoritatea ungară de peste 2 milioane de persoane, risipită în mai multe ţări din Europa Centrală, nu pare tentată a priori de precedentul creat prin proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo din sudul Serbiei, însă continuă să se bată pentru avantajul autonomiei, constata ieri France Presse (AFP). După declararea unilaterală a independenţei Kosovo, la jumătatea lunii februarie, Ungaria se temea ca furia naţionaliştilor sârbi să nu se întoarcă împotriva minorităţii ungare din Vojvodina, provincie din nordul Serbiei care se bucură deja de o largă autonomie.

Cei aproximativ 300.000 de unguri din Vojvodina, cea mai importantă minoritate din această provincie cu 2 milioane de locuitori, consideră independenţa Kosovo drept un precedent, dar susţin în acelaşi timp că nu nutresc ambiţii separatiste. „Reţeta Kosovo nu poate fi aplicată nici într-un alt loc din Europa, pentru că reprezintă un caz unic din mai multe motive“, a precizat, liderul unuia din cele mai importante partide ungare din Vojvodina, Istvan Pasztor. În schimb, el reclamă autonomia pentru localităţile unde ungurii sunt majoritari, în special în domeniul finanţelor, culturii şi educaţiei, precum şi dreptul de a vorbi în limba maghiară.

Maghiarii din Slovacia, iritaţi de naţionalismul local

În Slovacia, circa 10% din populaţie (circa 560.000 de persoane) aparţin minorităţii ungare, reprezentată de Partidul coaliţiei ungare (SMK), membru al fostei coaliţii de guvernământ de centru-dreapta. „Kosovo nu constitue un precedent pentru Slovacia“, potrivit lui Zoltan Bara, secretar internaţional al partidului. SMK respinge ideea separatismului, dar doreşte ca deciziile financiare, precum şi educaţia şi cultura să fie administrate local. Între altele, minoritatea ungară reclamă numirea unui episcop ungur, care să vorbească ungureşte.

În plus, ungurii din Slovacia deplâng şi faptul că odată cu venirea unui ministru naţionalist la educaţie, denumirile geografice ungureşti au fost eliminate din manualele şcolare din această ţară. Bugetul pentru cultura ungară este acelaşi de peste 6 ani, în timp ce bugetul Ministerul Culturii s-a dublat, regretă de asemenea SMK.

În aceste condiţii, AFP mai observă că însuşi guvernul de la Budapesta rămâne prudent, fiind deopotrivă pregătit să recunoască Kosovo şi să menţină bune relaţii cu Belgradul.