Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Mai mult pentru plăţi directe, mai puţin pentru investiţii în rural
Fondurile europene destinate României pentru plăţi directe în perioada 2020-2027 vor înregistra o creştere cu 15% faţă de actualul exerciţiu financiar, în timp ce pentru zona de investiţii va fi o scădere de aproximativ 16%, a declarat directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.
„Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărţi conform celor doi piloni, pe plăţi directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenţii, şi Pilonul II, investiţii, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală şi acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca şi abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc la Pilonul I şi reprezintă o creştere de 15% raportat la exerciţiul financiar 2014 -2020, iar la Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro, cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%“, a spus Chesnoiu, la o conferinţă pe teme agricole.
El a precizat că, dacă actuala schemă de contribuţie prevede ca 85% din întregul buget să fie alocat din fondurile UE şi 15% de la bugetul naţional, în viitorul buget, rata de cofinanţare a statului membru va creşte la 30%.
Totodată, potrivit oficialului, europarlamentarii români luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune.