Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Mai mulți lucrători străini în România
Ca răspuns la criza de forță de muncă din România, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale propune, pentru acest an, dublarea numărului de lucrători străini, permanenţi şi detaşaţi, de la 5.200 la 10.400, care pot primi permis de muncă în țara noastră. Conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele patru luni ale anului, au fost eliberate 2.255 avize de angajare/detaşare. Numărul lucrătorilor străini nou-admişi pe piaţa muncii din România se stabileşte anual, prin hotărâre de Guvern.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale propune, pentru acest an, suplimentarea cu 5.200 a contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, adică un număr total de 10.400 lucrători (8.000 de lucrători permanenţi şi 2.400 de lucrători detaşaţi). În nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern, ministerul motivează propunerea prin creșterea semnificativă a numărului avizelor de angajare/detaşare eliberate în primele patru luni ale anului (2.255 avize) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 (1.045 avize) şi prin accentuarea deficitului de forţă de muncă în România.
Anul trecut, contingentul stabilit pentru lucrătorii străini era: lucrători permanenţi - 4.000, detaşaţi - 1.200, persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii - 700; lucrători înalt calificaţi - 500; lucrători sezonieri - 400; lucrători stagiari - 100; lucrători transfrontalieri - 100.
Informaţiile transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări arată că, în perioada 1 ianuarie - 3 mai 2018, au fost eliberate 2.255 avize de angajare/detaşare (lucrători permanenţi - 1.688; detaşaţi - 523; transferați în cadrul aceleiaşi companii - 7; înalt calificaţi - 32; sezonieri - 2; stagiari - 4), în timp ce, în perioada similară a anului trecut, au fost eliberate 1.045 avize.
„În comparaţie cu anul 2017, în anul 2018 se observă o creştere cu 54% a numărului de avize de muncă eliberate (numărul avizelor de angajare pentru lucrători permanenţi eliberate în 2018 s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017)”, se mai precizează în nota de fundamentare.
În fiecare an, Guvernul stabileşte un număr maxim de lucrători străini din spaţiul extracomunitar care pot fi aduşi la muncă în ţară. Numărul este suplimentat, de la an la an, dar nu suficient, spun angajatorii din construcţii şi din industria ospitalităţii, cei mai afectați de criza de forță de muncă. Potrivit patronatelor din construcții citate de Mediafax, în acest domeniu este nevoie de un total de 600.000 de muncitori, faţă de circa 380.000 câţi sunt în prezent, iar în lipsa unei soluții pentru acoperirea acestui deficit, marile proiecte de infrastructură nu vor rămâne decât pe hârtie.
Pe de altă parte, angajarea personalului străin nu reprezintă întotdeauna o soluţie profitabilă pentru companii deoarece, potrivit actualei legislații, străinii pot fi aduşi la muncă în România pe salarii egale sau mai mari decât salariul mediu brut pe economie. „Se poate ajunge la un salariu dublu faţă de cel oferit unui lucrător român, fără ca randamentul să fie dublu”, precizează specialiştii în resurse umane. Ei arată că personalul străin poate fi o soluţie la deficitul de forţă de muncă dacă provine din ţări din afara Uniunii Europene.
„Sunt discuţii din ce în ce mai frecvente despre importul de mână de lucru ieftină, din ţări non-UE. Citim despre Vietnam, Nepal sau Sri Lanka. Dar există încă multe bariere la accesul pe piaţa forţei de muncă”, spun recrutorii, potrivit Mediafax.
În acest context, o inițiativă legislativă aflată în Parlament propune ca în următorii cinci ani (în perioada 2018-2023) să fie ridicată restricţia privind numărul maxim de muncitori străini pe care angajatorii îi pot angaja și să fie suspendată condiţia potrivit căreia străinii pot fi angajați doar pe salarii lunare egale sau mai mari decât câştigul salarial mediu brut pe economie.