Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Mai mulţi români pot deveni rentieri agricoli
▲ Executivul a modificat condiţiile în care un fermier poate deveni rentier agricol ▲ Printre cele mai importante modificări se numără eliminarea condiţiei de vârstă, proprietarii cu vârsta de până la 62 de ani putând beneficia, în anumite condiţii, de renta viageră agricolă ▲ Cuantumul rentei este de 100 de euro/an pentru fiecare hectar de teren înstrăinat sau 50 de euro/an pentru fiecare hectar dat în arendă ▲ Pentru anul 2007, plata se face până la sfârşitul anului 2008 de către Agenţia Domeniilor Statului ▲
Persoanele fizice în vârstă de peste 62 de ani, cărora li s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar şi care optează irevocabil pentru despăgubirile plătite de către investitor, vor putea beneficia de rentă viageră agricolă, conform unei ordonanţe de urgenţă adoptată de Executiv. Prin modificarea Legii nr. 247/2005, capitolul XI, privind reforma în domeniile proprietăţii şi Justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a fost extinsă categoria persoanelor care pot beneficia de rentă viageră agricolă. Potrivit legislaţiei actuale, rentierul agricol este definit ca persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a Titlului, nu are şi nu va deţine în proprietate, cumulativ în timp, mai mult de 10 hectare de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total sau parţial, primind de la Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol. De asemenea, este rentier şi persoana pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează „nerevizuibil“, şi care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul. Renta se va plăti într-o singură rată Renta viageră agricolă este plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa sau încheie acord cu investitorul, conform prevederilor Legii nr. 1/2000, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de Stat. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acord cu investitorul. Pentru suprafeţele mai mici de 1 hectar suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul. O altă prevedere a ordonanţei de urgenţă stabileşte că renta viageră agricolă se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 31 august a anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Renta viageră rămâne netransmisibilă Renta viageră agricolă plătită de către Agenţia Domeniilor Statului, care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceştia, sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora, şi după termenul de 31 august al anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Potrivit legii, renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului agricol. O nouă modificare adusă constă în eliminarea condiţiei referitoare la suprafaţa de teren extravilan de maximum 0,5 ha pe care rentierul o poate păstra în folosinţă proprie. Aceasta este motivată de faptul că obligaţia nu poate fi îndeplinită de către persoanele care sunt proprietare pe suprafeţe de teren aflate în zonele de deal sau de munte, suprafeţe în mare parte improprii exploatării agricole. Din această cauză programul de rentă viageră agricolă nu era aplicabil în mod unitar la nivelul întregii ţări. De asemenea, prin acest act normativ este eliminată condiţia prezentării unei dovezi materiale privind încheierea unui nou contract de arendare într-un termen limită, pentru a da continuitate în acordarea rentei viagere. Astfel, în cazul arendării, renta viageră agricolă se plăteşte dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic. În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor, doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare. Plata rentei se face la ADS În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la data de 31 august a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului. Plata rentei viagere agricole se efectuează de către Agenţia Domeniilor Statului, prin mandat poştal, virament bancar sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege. Pentru anul 2007, plata se face până la sfârşitul anului 2008, atât pentru rentieri cât şi pentru moştenitorii acestora. Prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică tuturor dosarelor aflate în curs de analizare la data intrării în vigoare a actului normativ.