Mai puține zile cu aer poluat față de anii trecuți

Numărul de zile în care s-au depăşit mediile zilnice de poluare cu PM2.5 şi PM10 a înregistrat o scădere în acest an, în timp ce la dioxid de carbon s-a consemnat o diminuare a valorilor în timpul carantinei, arată o platformă de monitorizare a calităţii aerului. Românii rămân, însă, printre cei mai afectați de poluare, în țara noastră contribuţia mediului la mortalitate fiind de 19%, cea mai ridicată din UE.

Analiza arată că, la nivel naţional, media zilnică de poluare cu PM2.5 înregistrată în perioada august 2019 - septembrie 2020 a fost depăşită 98 de zile, faţă de 130 de zile în intervalul august 2018 - septembrie 2019, potrivit datelor prezentate, acum două zile, de Wiktor Warchalowski, cofondator al reţelei independente de monitorizare a calităţii aerului Airly. În România, conform legii, valoarea ţintelor anuale de PM2.5 este stabilită la 25 micrograme/mc, în timp ce valoarea-limită anuală este de 20 micrograme/mc.

De asemenea, la indicatorul particulelor în suspensie (PM10), în ultimul an, au fost depăşiri în 50 de zile, în scădere de la 86 de zile, cu un an în urmă. PM10 provin în special de la emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor și pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea-limită anuală este de 40 micrograme/mc.

În ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot (NO2), analiza ­Airly a evidenţiat o scădere semnificativă în timpul carantinei, comparativ cu intervalul anterior restricţiilor sanitare. Pe de altă parte, ca o confirma­re a efectelor nocive ale polu­ării remanente asupra popu­lației, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, săptămâna trecută, un act normativ potrivit căruia persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în localități foarte poluate, în special din zonele miniere, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 2 ani. 

Potrivit legii adoptate, printre aceste localități se află Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, Deva, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Roşia Montană, Bacău, Oneşti, Făgăraş, Anina, Oţelu Roşu, Reşiţa, Câmpia Turzii, Dej, Turda, Năvodari, Galaţi, Motru, Rovinari, Slobozia, Ploieşti, Vatra Dornei, Râmnicu Vâlcea.

Dintre statele UE, România are cea mai ridicată contribuţie a mediului la mortalitate, de 19%, arată și o evaluare publicată recent de Agenţia Europeană de Mediu. Cu alte cuvinte, calitatea scăzută a mediului contribuie la aproape o cincime din numărul deceselor din România. La nivelul comunității europene, poluarea atmosferică rămâne principalul risc de mediu la adresa sănătăţii, provocând anu­al peste 400.000 de decese pre­mature în UE.

(Cristina Zamfirescu)