Mandat dificil pentru comisarul Cioloş

Experţi şi reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri din Europa pun pe tapet problemele cu care se va confrunta românul Dacian Cioloş în mandatul de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală . Printre acestea se numără asigurarea unui buget important, reforma Politicii Agricole Comune şi distribuirea echitabilă a plăţilor de sprijin, solicitată, între alte ţări, şi de România

Comisarul desemnat pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş (foto), va avea un mandat destul de greu, atrag atenţia reprezentanţi ai fermierilor europeni, în opinia cărora, românul va avea sarcina de „a se lupta“ pentru un buget al PAC cel puţin la fel de consistent ca şi până acum.

Preşedintele Uniunii Fermierilor din Ulster (UFU) - Irlanda, Graham Furey, a declarat pentru revista săptămânală nord-irlandeză „Farming Life“, că recenta recomandare de către Parlamentul European (PE) a lui Dacian Cioloş în calitate de nou comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală este o problemă critică pentru fermierii locali.

„De multe ori, numirile politice de la Bruxelles pot părea îndepărtate de agricultura familială din Irlanda de Nord, dar, de fapt, este foarte important că deciziile vor fi luate la Bruxelles, în următorii ani, iar noul comisarul european pentru Agricultură va avea o influenţă considerabilă în această privinţă şi legat de bunăstarea fermelor din Irlanda de Nord“, a afirmat Furey pentru publicaţia menţionată.

Preşedintele UFU a continuat prin a sublinia că noul comisar va avea mai multe probleme importante în „coşul său“. „Prima sarcină va fi de a asigura un buget puternic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) în viitoarele negocieri bugetare ale UE. Ştim cu toţii cât de critică este Plata Unică pe Exploataţie pentru întreprinderile agricole locale şi avem nevoie de noul comisar pentru a proteja bugetul PAC“, a precizat Furey.

În opinia acestuia, „discuţiile au început, iar distribuirea echitabilă a plăţilor de sprijin va fi o parte critică a acestor discuţii“.

Furey a subliniat „prestaţia competentă“ a românului în cursul audierii din 15 ianuarie din PE, când „am fost liniştiţi să-l auzim că va depune toate eforturile pentru a asigura un buget adecvat al PAC şi menţinerea plăţilor directe, în vederea asigurării stabilităţii financiare pentru agricultori şi pentru a aborda problemele vizând siguranţa alimentară“.

Eliminarea subvenţiilor, disputa între Franţa şi Marea Britanie

Printre provocările noului comisar se numără impunerea unor reguli noi de organizare a pieţei produselor agricole şi de sprijinire a producţiei agricole, dar şi de administrare eficientă a spaţiului rural.

Dacian Cioloş va avea de rezolvat şi disputa dintre Franţa şi Marea Britanie; britanicii vor eliminarea subvenţiilor, francezii cer menţinerea lor, aceştia din urmă fiind principalii beneficiari ai fondurilor de la PAC. Şi Danemarca doreşte menţinerea ajutoarelor directe, dar vrea un sistem mai echitabil, favorabil micilor agricultori. Ţări precum România sau Polonia, cu un mare potenţial agricol, vor trebui să devină competitive şi să-şi sporească investiţiile folosind oportunităţile oferite de Politica Agricolă Comună.

Problemele din sectorul lactatelor trebuie rezolvate

O altă problemă spinoasă este aceea a scăderii preţului la litrul de lapte, în toamna anului trecut 40 de mii de producători din 8 ţări europene protestând la Bruxelles. Aceştia au cerut să se ia măsuri împotriva scăderii preţului pe litrul de lapte, care s-a depreciat cu 40%. Comisia Europeană a decis, în cele din urmă, să acorde ajutoare financiare limitate producătorilor de lapte, însă nu a acceptat să-şi revizuiască politica privind cotele de lapte. Federaţia naţională a sindicatelor fermierilor (Fédération nationale des syndicats dâexploitants agricoles), prin vocea secretarul general, Dominique Barrau, a susţinut în publicaţia „La France Agricole“ că „preţurile ansamblului producţiei agricole nu sunt pe măsura cheltuielilor“. „Costurile au cunoscut o serioasă creştere de doi ani şi jumătate. Veniturile sunt foarte scăzute. Avem, deci, trei niveluri de revendicări, pe termen scurt, mediu si lung: vrem regularizare, armonizare şi organizare a producătorilor“, a spus Barrau, în publicaţia citată de reţeaua europeană de radio Euranet.