Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Marile oraşe, vulnerabile în faţa schimbărilor climatice
▲ Uniunea Europeană recurge la tot felul de programe pentru conştientizarea cetăţenilor cu privire la aspectele negative ale schimbărilor climatice ▲ CE lucrează în prezent la un instrument online de management al datelor, prin care să distribuie informaţii despre impactul încălzirii globale, despre vulnerabilitatea oraşelor şi cele mai bune practici de adaptare ▲ Agenţia Europeană de Mediu (EEA) susţine că marile metropole europene trebuie să facă schimbări la capitolul management urban ▲
Vulnerabilitatea oraşelor la impactul schimbărilor climatice trebuie să determine autorităţile locale să regândească designul şi managementul urban, avertizează Agenţia Europeană de Mediu (EEA). În sprijinul acestor afirmaţii, EEA dă exemplul primăriei oraşului spaniol Barcelona care, în 2008, a trebuit să comande cantităţi enorme de apă pentru a alimenta populaţia. Tot ca un exemplu negativ este dat şi anul 2003, când, valul neobişnuit de caldură a ucis 14.800 de oameni în Franţa, 18.000 în Italia, în total, în Europa, fiind înregistrate 52.000 de decese din această cauză, subliniază EEA, citat de portalul green-report.ro. Fenomenele meteo extreme au crescut în frecvenţă, iar emisiile de gaze cu efect de seră ale oraşelor trebuie să scadă drastic pentru ca temperatura globală să se stabilizeze. În plus, măsurile de adaptare la noile condiţii de climă trebuie puse în aplicare. Multe oraşe de coastă se confruntă cu riscul de inundaţii, iar experţii Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) estimează că nivelul apei va creşte cu 18-59 de centimetri până în 2100. Secete şi valuri de caldură se preconizează mai ales în sudul Europei, dar cazul Parisului demonstrează că şi alte zone pot fi afectate. Caracteristicile fizice şi designul unui oraş pot agrava efectul de insulă de căldură, cauzat de diferenţa dintre densitatea urbană şi suprafaţa acoperită de vegetaţie. În cazul în care administraţiile locale nu acţionează repede, implicaţiile economice ale încălzirii globale vor fi majore, afectând mai ales populaţia săracă. Oraşele trebuie să aibă mai multe spaţii verzi Potrivit EEA, riscurile de sănătate pot scădea dacă infrastructura esenţială de energie şi transport, alături de sistemul de management al apei şi gestionarea deşeurilor sunt eficientizate. Noile proiecte urbane trebuie desfăşurate în afara zonelor de coastă, iar dacă nu este posibil, există designuri adaptate acestor regiuni, cum sunt casele plutitoare. Ventilaţia pasivă sau foarte eficientă şi sisteme de răcire în spaţiile publice, alături de înmulţirea spaţiilor verzi sunt printre ideile sugerate de EEA pentru un oraş adaptat noilor condiţii de climă. În prezent, oraşe precum Londra şi Copenhaga derulează proiecte de adaptare la schimbările climatice, capitala Regatului Unit propunând mărirea suprafeţelor verzi pentru a păstra o temperatură acceptabilă vara, managementul afluenţilor fluviului Tamisa pentru a reduce riscul de inundaţii. Mai mult, locuitorii capitalei britanice sunt încurajaţi să scadă cantitatea de apă folosită. Noutatea pe care o aduce Copenhaga sunt parcurile de mici dimensiuni, răspândite în întreg oraşul, ce ajută la reglarea temperaturilor pe perioada verii şi absorb apa de ploaie. NASA: temperaturile vor creşte din cauza schimbărilor climatice Măsurile se impun cu atât mai mult cu cât temperaturile globale vor creşte mult mai repede în următorii ani decât era preconizat, cauza fiind, bineînţeles, schimbările climatice. În ultimii ani, lumea a experimentat o perioada „mai rece“, de la recordul de temperaturi ridicate din vara anului 1998, relatează „Telegraph“. Un nou studiu, condus de NASA, arată că încălzirea provocată de gazele cu efect de seră a fost mascată din 1998 încoace din cauza unei faze descendente în ciclul soarelui, care înseamnă mai puţină lumină de la soare. Însă, începând de anul acesta, activitatea solară îşi va intra din nou în drepturi, iar fenomenul „El Nino“, ce se manifestă prin apariţia unor curenţi anormali şi aperiodici în Pacific, va cauza furtuni şi valuri de căldură. Potrivit cercetătorilor NASA, temperaturile vor urca din cauza creşterii nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră care blochează căldura în atmosferă. Pentru că aceste gaze se menţin în atmosferă, temperaturile vor creşte în următorii ani pentru că lumea produce tot mai mult dioxid de carbon.