Măsuri de stimulare a adopţiei interne

Guvernul vrea să stimuleze adopţia internă, iar în Parlament este depus un proiect de lege în acest sens, a anunţat ministrul muncii şi justiţiei sociale. O noutate este publicarea, pe site-ul ministerului, a unui proiect de hotărâre privind introducerea unui „Sistem Informatic Naţional pentru Adopţie”, care va transparentiza deciziile în cazul copiilor aflaţi în grija statului de la momentul luării măsurii de protecţie şi până la deschiderea adopţiei, iar ulterior, informaţiile privind monitorizarea după adopţie.

Ministrul muncii şi justiţiei sociale, Marius Budăi, a dat detalii, acum două zile, despre măsurile prin care autorităţile doresc să impulsioneze adopţia copiilor aflaţi în sistemul de protecţie a copilului.

„Vrem să stimulăm adopţia internă, uşurarea procedurilor şi clarificarea lor mult mai bine. Este un proiect depus de anul trecut din septembrie, discutăm pe marginea lui şi ne dorim ca la sfârşit de sesiune să adoptăm un proiect dezbătut larg”, a spus ministrul, la un post de televiziune.
Acesta a precizat că luni a fost lansat pe site-ul ministerului, la Transparenţă decizională, un proiect de hotărâre privind introducerea unui „Sistem Informatic Naţional pentru Adopţie”.

„Avem măsuri foarte bune de încurajare a adopţiei, inclusiv sprijin financiar. Vrem să uşurăm procedurile, să mărim de la 2 la 5 ani valabilitatea unei familii de a avea dreptul de a adopta. Azi am băgat în Transparenţă decizională, pentru că a trebuit să reactualizez indicatorii tehnico-economici, acest sistem informatic pentru adopţie. Este un program pe care dorim să-l implementăm, (...) astfel încât transparentizarea deciziei de la momentul prevenirii abandonului până la momentul măsurii de protecţie pe care o iei şi până la deschiderea adopţiei, şi ulterior după deschiderea adopţiei şi după adopţie, monitorizarea, să fie toate într-un sistem informatic astfel încât şi Ministerul Muncii, şi Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu care vom face protocoale de colaborare să aibă acces instantaneu la aceste date”, a explicat Marius Budăi, potrivit Agerpres.

El a mai menţionat că proiectul de lege prevede, de exemplu, decontări în cazul deplasării dintr-un judeţ în altul pentru şedinţe de acomodare cu copilul de până la 200 de lei pe zi sau deconturi de 1.500 lei pe an pentru cheltuieli cu acomodarea copilului în noua familie, vizite la psiholog etc.

Pe de altă parte, şeful de la muncă a afirmat că i se pare anormal ca la asistenţii maternali să stea atât de mult copii „cu vârstă fragedă”, iar cei mai mari să rămână în centrele de plasament” şi că asta ar trebui să se schimbe.

„Eu cred că ar trebui să ne axăm pe copiii mici, fie printr-o prevenire a abandonului de către familie, să vedem cum putem ajuta familia să nu mai abandoneze copilul, fie printr-o reintegrare în familia nativă, fie, dacă nu, imediat spre adopţie, pentru că ştim că un copil de vârstă fragedă este mult mai uşor de adoptat decât un copil de peste 14-15 ani. Atunci aş vedea normal ca de aceşti copii să ne îngrijim, ori îi ducem în familia naturală înapoi, fie să-i pregătim pentru adopţie, dacă sunt copii adoptabili, şi către asistenţi maternali să meargă mai mult acei copii mai mari, de 12, de 13, de 14 ani”, a mai spus Budăi.

Potrivit ultimelor date centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, 1.280 de copii au fost adoptaţi în anul 2017, dintre care 1.251 conform procedurii adopţiei naţionale şi 29 conform celei internaţionale. Cei mai mulţi copii adoptaţi naţional aveau 
vârsta cuprinsă între 0 şi 6 ani, doar opt dintre ei având vârsta între 14 şi 17.

La 31 decembrie 2017 erau adoptabili (conform unor sentinţe definitive) 3.257 de copii (1.447 fete şi 1.810 băieţi), din care 2.362 incluşi în profilul copiilor greu adoptabili.

În ceea ce priveşte numărul familiilor adoptatoare atestate pentru adopţie, acesta era de 2.652 pentru adopţie naţională şi 41 pentru adopţia internaţională.