Măsuri pentru protejarea strictă a pădurilor virgine

Pădurile virgine din România, care ocupă în jur de 200.000 - 300.000 de hectare, vor fi incluse într-un catalog naţional al pădurilor virgine, după ce vor fi verificate din punctul de vedere al criteriilor şi validate de specialişti. Pădurile virgine din țara noastră reprezintă 65% din suprafața pădurilor virgine din Uniunea Europeană şi au valoare de patrimoniu, atât pentru România, cât și pentru Europa.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a creat cadrul legal de inventariere şi punere sub protecţie a tuturor pădurilor virgine din România, odată cu semnarea Ordinului de Ministru privind constituirea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România care va reglementa acest aspect, a anunţat ministrul de resort, Cristiana Paşca Palmer. „Vestea bună pe care vreau să v-o dau este că astăzi (marţi, 12 iulie 2016, n.r.) am semnat Ordinul de Ministru prin care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ­ România creează cadrul legal de inventariere şi punere sub protecţie a tuturor pădurilor virgine din România”, a declarat ministrul, citat de Agerpres. Potrivit specialiştilor, în secolul 19, pădurile virgine reprezentau aproximativ 30% din suprafaţa totală a pădurilor din România. La finele secolului 20 mai erau doar 6%, iar astăzi au rămas mai puţin de 3%. Din acestea, la ora actuală, doar 18% se bucură de un statut de protecţie, adică se află în zona de administrare a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi a Ministerului Mediului, restul de 82% putând fi distruse, fără a fi încălcate prevederile legale. `Avem păduri virgine în toată ţara, cu preponderenţă în zona de sud-vest, în Caraş-Severin, Mehedinţi, dar şi în Muntenia, zone în care nu a existat accesibilitate. Deocamdată, nu avem estimarea privind câte suprafeţe sunt în sectorul de stat sau în cel privat, dar autoritatea va trebui să gândească măsuri de compensare pentru proprietarii privaţi care se găsesc pe aceste suprafeţe“, a precizat noul director general Romsilva, Dragoş Ciprian Pahontu. Primul şi singurul inventar oficial al pădurilor virgine a fost realizat de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare în Silvicultură (fost ICAS), Royal Dutch Society for Nature Conservation (KNNV) şi IUCN European Office, în perioada 2001­2004, şi publicat în aprilie 2005. `Lumea vastă, foarte puţin cunoscută, a pădurilor virgine româneşti este unică în Europa. Ea aparţine de fapt nu numai patrimoniului naţional, ci de asemenea şi celui european, şi chiar mondial“, scria profesorul Jean Parde, un mare specialist în silvicultură, citat în studiul ICAS. Spre comparaţie, ţări precum Austria, Elveţia, Italia, Franţa sau Spania nu mai au nici o pădure virgină, deşi deţin suprafeţe împădurite generoase. În Europa, păduri virgine mai există în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Norvegia, dar pe suprafeţe mult mai restrânse decât cele din România. Cercetătorii de la ICAS au stabilit câteva criterii după care o pădure este etichetată drept virgină. În primul rând, pe suprafaţa acesteia nu trebuie să existe nimic care să trădeze intervenţia omului: cioturi, arbori tăiaţi, drumuri sau păşune pentru animale. Ca să ateste că s-a regenerat natural, pădurea trebuie să aibă arbori de toate vârstele, de la puieţi până la copaci de 500 de ani. Apoi, trebuie să depăşească, ca suprafaţă, 50 de hectare, fiindcă pădurilor mici le este mai greu să se regleze singure. Într-o pădure virgină nu este permisă nici o formă de exploatare a lemnului, nici măcar simpla extragere a unui trunchi de copac prăbuşit. Proprietarii unor astfel de suprafeţe nu vor mai putea tăia lemne, dar vor beneficia de măsuri compensatorii.