Măsuri pentru reducerea încălzirii globale

Studiile ONU arătă că planeta se apropie de o catastrofă dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea poluării. La Conferinţa internaţională asupra schimbărilor climatice, de la Paris, COP21, ce se va finaliza vineri, 11 decembrie, statele lumii urmează să cadă de acord asupra mijloacelor necesare pentru limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.

Până vineri, 11 decembrie, statele lumii vor încerca să se pună de acord asupra unui plan general - valabil pentru limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială, studiile experţilor ONU arătând că planeta se apropie de o catastrofă dacă autorităţile nu vor lua măsuri pentru limitarea poluării. Temperatura globului a crescut cu aproape 1 grad Celsius din 1850.

Experţii în climă ai Organizaţiei Naţiunilor Unite au arătat reprezentanţilor celor 195 de ţări prezente la Conferinţa internaţională asupra schimbărilor climatice de la Paris, COP21, ce se va finaliza vineri, 11 decembrie, ce se poate întâmpla cu planeta noastră dacă temperatura globală va creşte cu 2 grade Celsius, respectiv cu 5 grade.

Planeta se încălzeşte cu o viteză fără precedent, avertizează experţii, totul din cauza emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili, dar şi din cauza defrişărilor record.

La o încălzire de peste 2 grade Celsius, oamenii de ştiinţă se tem de o accelerare necontrolată a fenomenelor extreme care deja fac parte din cotidian: valuri de căldură, secete, eroziuni de coastă etc. Doi cercetători de la Universitatea Leicester (Marea Britanie) au demonstrat, cu ajutorul unui model matematic, că o încălzire globală de 6 grade Celsius faţă de era preindustrială ar putea provoca oprirea producerii de oxigen de către fitoplancton, organisme vegetale care trăiesc în suspensie în apă şi care produc două treimi din oxigenul din atmosferă. „Dacă acest fenomen ar avea loc, ar duce la moartea unei mari părţi din speciile de pe Pământ”, au susţinut aceştia.

Cel puţin o parte a factorilor de decizie prezenţi la Paris au înţeles pericolul reprezentat de creşterea temperaturii globale, dar mai ales de viteza cu care creşte aceasta, astfel că au venit în capitala Franţei cu soluţii în acest sens. Astfel, Ciudad de México, Rio de Janeiro, Santa Fe şi alte 15 oraşe de pe întreaga planetă s-au angajat încă din primele zile ale Conferinţei internaţionale asupra schimbărilor climatice (COP21) să aloce 10% din bugetele lor anuale măsurilor împotriva schimbărilor climatice.

De asemenea, la întâlnirea de vineri, 4 decembrie, aproape 1.000 de primari din întreaga lume au prezentat soluţii locale la problemele legate de încălzirea climei globale.

Anne Hidalgo, primar al Parisului, a declarat că o mare parte din soluţiile împotriva încălzirii climatice revin metropolelor, mai ales în contextul în care `în anul 2050 circa 70% din populaţia globului va trăi în oraşe“. Primarii prezenţi au putut afla astfel cum la Copenhaga 99% din clădiri sunt conectate la o reţea de încăl­zire urbană, acest sistem permiţând reducerea semnificativă a cantităţii de CO2 asociată cu încălzirea în timpul iernilor grele din Danemarca. De asemenea, o­raşul Stockholm are ambiţia să ajungă în 2050 un oraş „fără energie fosilă”, spune Karin Wann­gard, primar al capitalei suedeze.

La fel, canadienii speră ca până în anul 2020 oraşul Vancouver să devină „cel mai verde oraş din lume”, iar acest lucru presupune transporturi ecologice, eficienţa energetică a clădirilor şi alimentare cu energie 100% regenerabilă până în 2050. Primarul oraşului Vancouver, Gregor Robertson, a subliniat că „deciziile pe care le luăm în oraşe sunt cruciale pentru climă“.