Măsuri pentru susţinerea agriculturii pe timp de criză

▲ Guvernul, împreună cu sindicatele şi patronatele, a pus la punct „Platforma comună de măsuri anticriză“, printre măsurile fiscale din sectorul agricol numărându-se reducerea accizelor la carburanţii folosiţi în agricultură, modificarea Legii 381 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamităţi în agricultură, prin extinderea domeniilor acoperite pentru risc, dar şi reducerea TVA la 5% pentru produsele alimentare de bază ▲ Autorităţile susţin şi promovarea consumului de produse româneşti, astfel încât producătorii autohtoni să înregistreze o creştere a vânzărilor şi implicit a veniturilor ▲

Neimpozitarea profitului reinvestit pentru operatorii economici din agricultură şi reducerea TVA pentru industria alimentară de procesare la 5% sunt printre măsurile fiscale de încurajare a agriculturii, cuprinse în documentul privind propunerile grupurilor de lucru pentru „Platforma comună de măsuri anticriză“.

De asemenea, impozitarea diferenţiată a terenurilor necultivate, impozitarea venitului agricol, achitarea de penalităţi de întârziere a plăţilor inclusiv de către instituţiile guvernamentale sau asigurarea unor măsuri suplimentare compensatorii sunt alte măsuri fiscale cuprinse în documentul menţionat.

Nu în ultimul rând, planul prevede la măsuri fiscale şi aplicarea Directivei nr. 96/2003, privind reducerea accizelor la carburanţi pentru utilajele forestiere din agricultură şi silvicultură.

Ca măsuri imediate, documentul precizează aprobarea HG pentru anul 2009 privind nivelul fondurilor publice acordate conform Legii creditului agricol nr. 150/2002 în vederea asigurării unui sprijin de 30% din masa credală pentru producţia din sectorul de creştere a suinelor şi, respectiv, de 25% din masa credală pentru producţia din sectorul avicol.

De asemenea, se are în vedere subvenţionarea accizei la motorina folosită pentru lucrările agricole din sectorul vegetal, până la nivelul minim acceptat în cadrul UE (21 euro/tonă) şi modificarea Legii 381 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamităţi în agricultură, prin extinderea domeniilor acoperite pentru risc şi prin partajarea cu operatorii privaţi a responsabilităţilor de plată.

Documentul prevede iniţierea negocierilor cu autorităţile europene pentru continuarea acordării ajutorului de stat, începând cu 2010, efectuarea în regim de urgenţă a plăţilor restante şi stabilirea sectoarelor prioritare şi a formelor de sprijin ce se vor acorda cu titlu de ajutor de stat din 2010.

Codul de bune practici între producători şi comercianţi ar putea fi legiferat

O altă propunere a Ministerului Agriculturii este aceea de promovare imediată a Legii de comercializare a produselor alimentare prin legiferarea Codului de bune practici încheiat între producători şi comercianţi. Potrivit documentului, Legea comercializării produselor alimentare ar putea aduce beneficii consumatorilor în condiţiile în care preţurile la alimentele comercializate prin marile lanţuri de magazine nu vor mai fi încărcate de taxe ascunse.

La începutul lunii martie, patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat supermarketurile de majorarea profiturilor prin creşterea nejustificată şi artificială a preţurilor de vânzare şi folosirea unor taxe ascunse.

Patronatele au susţinut că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale excesive, din cauza cărora producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mică.

Potrivit patronatelor, prin folosirea „taxelor ascunse“ se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, iar profitabilitatea supermarketurilor ajunge să se situeze între 30 şi 60%, în timp ce producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) propune promovarea producţiei agricole naţionale prin măsuri de susţinere a întregii filiere de produs, beneficiile urmând să se regăsească în creşterea veniturilor membrilor filierei pe produs.

România va fi împădurită

Mărirea fondului forestier naţional până la 30% din suprafaţa ţării, în următorii ani, şi împădurirea a circa două milioane de hectare de teren, până în 2025, sunt alte două propuneri venite din partea MAPDR, cuprinse în „Platforma comună de măsuri anticriză“.

De asemenea, MAPDR intenţionează să elaboreze, în colaborare cu Ministerul Mediului, o lege a lemnului, ca resursă naturală strategică de interes naţional. Propunerile incluse în platforma anticriză prevăd şi subvenţionarea activităţii de pază a pădurilor retrocedate (pentru 180 de zile de la retrocedare) şi subvenţionarea administrării pădurilor particulare până în 30 de hectare, în acest sens fiind deja elaborată metodologia de accesare a fondurilor pentru administrarea acestor păduri. MAPDR intenţionează, ca o măsură imediată, să finanţeze proiecte pentru reabilitarea microsistemelor de irigaţii. „Mi-am propus ca, în funcţie de fondurile de care dispun, să împădurim aproximativ 100.000 de hectare pe an. Vreau să renunţ la orice investiţii ale Romsilva legate de drumurile forestiere şi să le orientăm numai către împăduriri. Cred că nu avem nevoie numai de drumuri forestiere pentru transportul lemnului cu maşina sau cu caii, cât şi de echipamente noi şi performante, un fel de funiculare, cum sunt în Austria sau Finlanda“, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu.

Gradul de împădurire în România este, la ora actuală, de 26-27%, deşi în zona de câmpie nu depăşeşte 10-15%. La nivelul UE, gradul de împădurire este, în medie, de 33%, deşi sunt ţări, precum Austria şi Germania, cu peste 40%, iar în ţările nordice, de peste 80%. Fondul forestier naţional este, la ora actuală, în suprafaţă de 6,48 milioane de hectare, din care Romsilva administrează, în prezent, 3,6 milioane de hectare de păduri proprietatea statului şi aproape un milion de hectare de pădure din proprietate privată.