Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Maximul inflaţiei va fi atins în luna martie

Maximul inflaţiei va fi atins în luna martie

Data: 22 Feb 2008

▲ Analiştii financiari apreciază că inflaţia va atinge cote maxime în luna martie, ajungând la 8 procente ▲ Guvernatorul BNR a apreciat că inflaţia la sfârşitul anului va fi de 5,9% ▲ Marea problemă, apreciază Isărescu, rămâne, în continuare, cea a deficitului de cont curent ▲

Nu am ajuns încă în punctul maxim al inflaţiei, avertizează Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale. El a declarat că cea mai mare valoare va fi atinsă în luna martie, atunci când inflaţia va depăşi 8%. Spre finele anului, inflaţia se va reduce, urmând să ajungă la 5,2%. Vestea bună este că după al doilea trimestrul al anului ne putem aştepta la o scădere semnificativă a inflaţiei. „Nu am ajuns încă în punctul cel mai de sus al inflaţiei pe care noi îl aşteptăm în luna martie, când probabil va depăşi 8%, se va menţine aşa în trimestrul al II-lea după care va coborî spre 5,2% la sfârşitul acestui an“, a declarat Lazea. Între factorii care influenţează evoluţia inflaţiei, Valentin Lazea a menţionat scumpirea creditelor în valută, fenomen asupra căruia BNR nu poate interveni decât în mică măsură. „Partea îngrijorătoare o reprezintă creditele în valută pentru că ele s scumpesc. BNR poate, în mare măsură, să influenţeze scumpirea creditelor în lei, dar partea de credite în valută e o opţiune a băncilor şi dacă acestea continuă să ignore prudenţa şi să dea credite populaţiei care nu are venituri în aceeaşi valută. Pentru a câştiga cotă de piaţă, aceasta e o decizie a lor care are un grad de impredictibilitate foarte mare“, a avertizat economistul şef BNR.mai repede.

Inflaţia pentru sfârşitul anului - 5,9%

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat o inflaţie de 8% pentru sfârşitul primului trimestru din 2008. Isărescu a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei anunţând, de asemenea, o revizuire a proiecţiei de inflaţie de 5,9%, pentru sfârşitul anului. BNR a fixat pentru 2008 o ţintă de inflaţie de 3,8%. Guvernatorul a dat asigurări că după trimestrul unu se va intra pe un trend descendent în ceea ce priveşte inflaţia, care va continua şi în a doua parte a anului. „Nu previzionăm un salt major al preţului la ţiţei pe pieţele internaţionale, dar nici o scădere majoră“, a spus Isărescu, care a enunţat ,între cauzele unei inflaţii crescute la sfârşitul trimestrul trei din acest an ,continuarea efectului producţiei agricole slabe din 2007, deprecierea mai pronunţată a monedei naţionale, un nivel mai ridicat al preţurilor internaţionale la petrol şi persistenţa excesului de cerere.

Problema deficitului de cont curent

Deficitul de cont curent rămâne o problemă importată, a apreciat Isărescu. „În opinia BNR, corectarea deficitului extern a devenit inevitabilă. Şi o creştere de 1% a deficitului de cont curent este costisitoare, pentru că unul dintre criteriile acestei corecţii este un plus de inflaţie“, a avertizat Isărescu. Totuşi, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a subliniat că Banca Centrală nu va abandona obiectivul de atingere a ţintei de inflaţie stabilite. Isărescu a prezentat cauzele de abatere a ratei inflaţiei de la traiectoria prognozată, punând pe primul loc majorările salariale peste dinamica productivităţii muncii, urmate de pericolul unei execuţii bugetare mai laxe şi o creştere mai rapidă a aşteptărilor privind inflaţia.