Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Meniuri străvechi, readuse la viaţă în Alba Iulia
Bunătăţuri preparate ca acum 400 de ani la curtea princiară de la Alba Iulia, după reţete autentice din acea epocă, au fost prezentate miercuri seara la Palatul Apor, în cadrul unui proiect la care a luat parte un public numeros, interesat să afle secrete ale bucătăriei de odinioară. Printre bucatele gătite pentru eveniment s-au numărat plăcintă cu umplutură de carne şi ceapă, carne friptă de curcan cu sfeclă roşie, sos de nuci pentru carne de porc, pere fierte, cu zahăr şi cu piper, viţel fript în seminţe de pin, pogăcele şi urechiuşe de porc prăjite, fierte în vin şi oţet.
Evenimentul s-a desfăşurat în incinta primei clădiri civile în stil baroc din Transilvania, ridicată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care aparţine acum Universităţii din Alba Iulia, iar pentru o incursiune realistă în atmosfera de epocă s-a apelat şi la muzică renascentistă, specifică vremurilor în care Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei, între 1541 şi 1690.
Potrivit lui Nicu Neag, managerul proiectului, „Reenactment culinar: Meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia”, partea de documentare, cercetare, selectare meniuri şi ceremonialuri culinare a fost realizată de Beatrice Ciută şi Doina Hendre Biro.
Beatrice Ciută, cercetător ştiinţific la Universitatea din Alba Iulia, a afirmat că bucătăria transilvăneană era o combinaţie între cea occidentală, cu influenţe italiene, franceze, germane, şi cea orientală, iar ca surse de documentare au fost „Cartea de bucate a bucătarului Principelui Transilvaniei”, din a doua jumătate a secolului XVI, de autor anonim, şi o altă carte de bucate scrisă la 1585.
Ea le-a explicat celor prezenţi că în bucătăria renascentistă nu exista noţiunea de desert, pe masă fiind aşezate toate felurile de mâncare, iar fiecare îşi lua ceea ce dorea, chiar dacă eventual combina sărat cu dulce.
Chef Cosmin Toma a fost cel care a realizat un maraton gastronomic şi a reconstituit diverse reţete vechi de secole.
„A fost un pic dificil să gătesc după reţete de aproape 400 de ani”, a recunoscut Cosmin Toma. El a reuşit să se achite însă cu brio de sarcina primită şi să reconstituie meniuri practicate la curtea princiară, cum ar fi plăcintă cu umplutură de carne şi ceapă, plăcintă cu brânză, carne friptă de curcan cu sfeclă roşie, sos de nuci pentru carne de porc, pere fierte, cu zahăr şi cu piper, carne de căprioară, viţel cu frunze de viţă-de-vie, carne de miel cu sos de migdale, piure de pere pentru carnea de porc, viţel fript în seminţe de pin, pogăcele şi urechiuşe de porc prăjite, fierte în vin şi oţet, la care a adăugat miere şi multe alte mâncăruri.
„Reenactment culinar: Meniuri şi ritualuri gastronomice la curtea princiară de la Alba Iulia” este un proiect derulat de autorităţile locale şi cofinanţat de Administraţia Naţională a Fondului Cultural Naţional.