Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Merele româneşti nu mai au „faţă“ de export

Merele româneşti nu mai au „faţă“ de export

Data: 23 Octombrie 2008

▲ Producătorii de mere prezenţi la „Târgul mărului“, organizat la Fălticeni, au susţinut că livezile „bătrâne“ nu mai dau nici producţia şi nici calitatea cerută de consumatori, astfel că exporturile de mere se află într-un mare impas ▲ Criza merelor ar putea fi îndelungată dacă se ţine cont de faptul că înfiinţarea unei culturi poate ajunge la peste 10.000 de euro, la această sumă adăugându-se banii necesari întreţinerii, iar o astfel de investiţie ajungând să fie profitabilă abia după 4 ani ▲

Producătorii de mere şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că acest sector nu mai este susţinut suficient de stat, subvenţiile fiind mult mai mici decât în alte ţări membre ale UE. Subvenţia la hectarul de pomicultură este de 50 de euro, în timp ce investiţia pentru un hectar de cultură pomicolă pe an ajunge la aproximativ 3.000 de euro, iar înfiinţarea unei culturi ajunge la peste 10.000 de euro. Costurile de producţie cresc cu alte 4 mii de euro pe an, reprezentând irigarea livezilor. Mai mult, o astfel de investiţie poate deveni rentabilă abia după trei-patru ani şi doar dacă se investesc foarte mulţi bani. La „Târgul mărului“, desfăşurat la Fălticeni - Suceava, renumit bazin pomicol din ţară, producătorii au ridicat şi problema exportului, merele româneşti nefiind foarte căutate la export. Astfel, merele româneşti nu au calitatea necesară întrucât majoritatea livezilor sunt „bătrâne“, iar bani pentru înfiinţarea altor culturi noi nu există. La toate acestea se adaugă recoltele insuficiente şi costurile mari de întreţinere şi producţie. „Nu avem nici calitate, nici promovarea produsului şi nici cantităţile necesare pentru export. Ungaria are, de exemplu, în acest an, supraproducţie şi poate vinde la 0,80 bani kilogramul. Scoate până la 100 de tone la hectar. Piaţa ajunge să fie suprasaturată. Noi nu putem intra nici în supermarketuri, pentru că ne condiţionează cu cantităţi de cel puţin 100 de tone, în timp ce noi putem livra în jur de 25 de tone“, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Agropomicola Rădăşeni, Vasile Andreş.

Fostul ministru al Agriculturii, în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a promis producătorilor de mere că va înlesni o întâlnire a asociaţiilor de producători cu directorii de supermarketuri din judeţ privind comercializarea merelor în aceste magazine. Totodată, Flutur le-a cerut producătorilor să întocmească un proiect de finanţare pentru o unitate de procesare a merelor la Fălticeni.