Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
„Mica Românie” din nord-vestul Londrei
În suburbia Burnt Oak din nord-vestul Londrei, dacă saluţi în româneşte pe stradă, cinci oameni îşi vor întoarce capetele. Comunitatea românilor stabiliți aici este atât de numeroasă, încât și localnicii au ajuns să-i spună cartierului „Bontoc”, după modul în care numele este pronunţat de români, scrie presa britanică. Tot în Burnt Oak funcționează o cofetărie românească al cărei patron spune că angajează doar români pentru că sunt mai harnici decât britanicii și nu evită orele suplimentare.
În contextul negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană care vor hotărî statutul cetățenilor UE stabiliți în Regat, povestea unui patiser român dintr-o suburbie situată în nord-vestul Londrei a fost preluată de numeroase site-uri și ziare, atât britanice, cât și românești, fiind ilustrativă pentru impactul social și economic pe care îl are migrația.
Ovidiu Şarpe de la „Patisserie Romana” din Burnt Oak, suburbie aflată în nord-vestul Londrei, are 16 angajați, toți români. Potrivit site-ului publicației „Kentwood Post”, citat de Agerpres, el a declarat deschis că nu vrea să angajeze britanici pentru că nu muncesc la fel de mult precum compatrioţii săi.
Bărbatul, care a fugit din România în 1979, spune că britanicii inventează scuze pentru a evita orele suplimentare şi că nu au nici aptitudinile, nici hotărârea celor veniţi din ţara sa natală.
Românii „sunt disperaţi să muncească. Dacă apar două ore suplimentare, se oferă. Un englez ar putea spune în schimb «da, dar nu duminica asta, cealaltă»”, şi-a apărat patronul român decizia de a angaja numai concetăţeni.
„Ei muncesc din greu pentru a trimite bani. De aceea vin aici. Muncesc din greu pentru a trimite banii acasă. De asemenea, este mai uşor pentru ei să comunice unul cu altul”, a mai spus patronul cofetăriei.
Românul a venit în Marea Britanie ca refugiat politic pe timpul regimului comunist, dar declară că a votat pentru Brexit deoarece acolo unde trăieşte el britanicii au devenit o minoritate. „Sunt mai mulţi români decât britanici aici. Este vina Guvernului britanic pentru că a spus «bună ziua, veniţi». Frontiera este mult prea deschisă”, a opinat el.
Burnt Oak este cunoscut sub numele de „Little Romania” datorită comunităţii mari de români, iar localnicii au ajuns să-i spună „Bontoc”, după modul în care numele este pronunţat de români, mai scrie „Kentwood Post”, care subliniază că românii i-au depăşit pe irlandezi şi au devenit a doua cea mai mare comunitate non-britanică din Anglia, după polonezi.„Dacă saluţi pe cineva în româneşte pe stradă, cinci oameni îşi vor întoarce capetele”, declară Ovidiu Șarpe.
Patronul român în vârstă de 72 de ani, tată a şase copii, pretinde că îşi tratează concetăţenii mai bine decât în România şi că se vede cu ochiul liber că sunt mulţumiţi. El le atrage atenţia compatrioților care vorbesc între ei limba natală şi urmăresc doar posturi tv româneşti că este important să se integreze.
Totuşi, afirmă el, „sper că Guvernul înţelege că Marea Britanie are nevoie de români”. De acest lucru par să fie conștienți și oficialii de la Londra. Potrivit ministrului pentru imigraţie, Caroline Nokes, „cetăţenii UE au o contribuţie uriaşă la economia şi societatea britanică şi dorim ca ei să rămână”, iar pentru a obţine „settled status” vor avea de făcut „trei paşi-cheie: să-şi dovedească identitatea, să arate că trăiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani şi să declare dacă au avut condamnări penale”.
Începând din 28 august, Guvernul de la Londra va începe să înregistreze primele cereri din partea cetăţenilor UE care vor să rămână în Marea Britanie după Brexit, în cadrul unui program-pilot de obţinere a aşa-zisului „settled status”, statutul care le va permite să trăiască şi să muncească în Marea Britanie pe termen nedefinit, potrivit Press Association.
Este vorba de un „test live” care le va permite autorităţilor să vadă cum funcţionează mecanismul şi să facă îmbunătăţiri, în vederea lansării sale complete, către sfârşitul anului în curs.