Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Micii fermieri încep să descopere avantajele asocierii

Micii fermieri încep să descopere avantajele asocierii

Galerie foto (11) Galerie foto (11) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 01 Noi, 2019

Târgurile agricole reprezintă adevărate oportunităţi pentru producători de a afla noi informaţii din sector, pentru schimburi de experienţă şi pentru desfacerea produselor. Micii fermieri recunosc că este dificil să supravieţuiască sau să trăiască doar de pe urma activităţii agricole sau meşteşugăreşti în contextul în care nu se află în nici o formă de asociere. În România, sub 1% din fermierii români fac parte dintr-o formă asociativă, în timp ce la nivelul UE media de organizare este de 34%. În acest context, 10.000 de producători agricoli vor primi consultanţă în cadrul unui proiect privind importanţa asocierii derulat până în anul 2021 şi cofinanţat de UE.

Tot mai multe târguri cu specific agricol se desfăşoară în această perioadă, fermierii mici şi mari prezentându-şi roadele muncii de peste an. La un astfel de târg - Agralim, cel mai mare din zona Moldovei, desfăşurat într-o localitate de lângă Iaşi, cei care investesc în agricultură au avut ocazia să participe la expoziţii de utilaje performante, la conferinţe şi seminarii pe teme de interes precum agricultura ecologică sau inovarea şi adaptarea în contextul schimbărilor climatice. Totodată, târgul de la Iaşi a fost un bun prilej pentru fermieri de a-şi promova produsele, de la animale de rasă la vinuri şi preparate din carne, tradiţionale şi/sau locale.

Familia Doroftei din Fundu Moldovei, Suceava, a venit la târg cu tot cu stână şi a oferit vizitatorilor un balmoş gătit pe loc, sarmale în foi de varză şi poale-n brâu, iar când toate acestea s-au dat ca pâinea caldă, de pe taraba frumos aranjată cu prosoape ţesute te îmbiau caşul bine scurs, brânza de burduf, şfaiţerul sau brânza raclet. „Încercăm nu doar să ne vindem marfa, vrem să arătăm şi o parte din frumuseţea colţului de rai de unde venim noi, de aceea la târguri mergem cu o stână în miniatură: căsuţa din lemn, covoarele de lână vechi, tradiţionale, ţesute de bunici şi rămase nouă moştenire”, ne spune Elena Doroftei, în timp ce soţul amestecă de zor în balmoş.

Familia Doroftei este înscrisă în Asociaţia „Produs în Bucovina”, iar faptul că sunt membri le aduce numeroase avantaje, printre care posibilitatea de a-şi desface produsele, sub acest brand, în diverse magazine şi încrederea consumatorilor. Şi nu duc lipsă de clienţi oriunde ar merge. „Ne şi ajutăm între noi, cei care facem parte din asociaţie, de exemplu la târgurile la care nu putem ajunge trimitem produsele prin intermediul altor membri, iar acest lucru este un câştig”, subliniază doamna Elena.

Însă marea problemă a acestor producători, ca şi a altora de altfel, este lipsa forţei de muncă pentru că au 200 de oi şi 6 vaci şi le-ar trebui ajutoare. „Avem animale, dar nu avem oameni; se plâng că nu este de lucru, însă nu vor să muncească. Toţi aşteaptă de la stat să le dea degeaba; cum nu ai mers seara cu ţigări, cu băutură, te-a lăsat singur, pleacă şi te ameninţă că pleacă în străinătate. Toţi vor muncă uşoară, vor salarii ca afară în condiţiile în care la noi se plăteşte litrul de lapte, vara, 60-70 de bani, o bătaie de joc. Şi noi plătim 2.000 de lei salariu plus mâncare, băutură şi ce mai vor ei şi nici aşa nu le convine. Le şi spun: Bun, du-te afară să văd după cât îţi dă străinul salariu, câţi bani dai pe mâncare, câţi pe dormit, câţi pe băutură dacă îţi mai permiţi şi câţi mai rămân de trimis acasă”, spune cu năduf capul familiei, amestecând de zor în balmoş, pentru că „încă nu s-a gătat”.

De unde mai iese profitul? De la specialităţi precum şfaiţer sau raclet, făcute după reţete de familie şi care se vând în special toamna şi iarna. În acelaşi timp, familia Doroftei a înţeles că afacerea va merge mult mai bine dacă va reinvesti profitul şi dacă va profita şi de frumuseţea locului; astfel că a deschis între timp şi o pensiune.

Un alt fermier, din Vaslui, are 300 de ovine din rasa merinos, iar problemele acestuia sunt de altă natură: lipsa imaşului, „am vrea mai multe oi, dar nu există imaş suficient”, şi piaţa de desfacere a mieilor: „Dacă dorim să obţinem un preţ mai bun pentru miei, am putea să vindem la Constanţa, însă transportul până acolo se face în anumite condiţii, ne trebuie o maşină autorizată pentru transport animale şi cu asigurare plătită pentru un an de zile, în condiţiile în care noi nu am folosi-o mai mult de o lună de zile. Iar la un transport nu poţi duce mai mult de 30 de miei, iar ca să facem, de exemplu, 20 de drumuri, nu mai este rentabil şi vindem la Vaslui, Bârlad sau Iaşi”. 

În ceea ce priveşte profitul de pe urma lânii, în pofida subvenţiei acordate, de 2 lei pe kilogram, decât să plătească un „frizer” care să-i ceară 7-8 lei pentru tunsul unei oi de la care se adună maximum 4 kg de lână (la care se adaugă, ulterior, şi preţul transportului lânii la un centru autorizat), ciobanul preferă să facă un „contract” de tip win-win: cel care tunde oile poate să-şi ia lâna gratis: „Ca să nu mai am grija ei, că nici să-i dau foc pe câmp nu am voie”. 

Problemele micilor producători

Pe de altă parte, micul producător se chinuie de pe o zi pe alta pentru că, de unul singur, nu are puterea financiară să achiziţioneze utilaje, ceea ce ar duce la o reducere a costurilor. „Cheltuielile cu un hectar de cultură (arat, discuit, semănat, prăşit, recoltat) ajung la 60-70 milioane (n.r., 7.000 lei) şi scoatem 30 milioane, păi unde e câştigul? Eu am dat gratis terenul unui amic, doar pentru că îi plângi de milă să nu rămână nelucrat şi e păcat. Chiar şi cu acele subvenţii, tot nu câştigăm suficient cât să acoperim cheltuielile. În cazul producătorilor care s-au asociat, au pus împreună două, trei familii şi au cumpărat un tractor, un utilaj, aici e altă discuţie. Plus că altfel găsesc şi piaţă de desfacere când este marfă mai multă. Alt exemplu, cu porcii. Păi, decât să fii sluga porcului un an de zile şi la final să câştigi 3 lei, mai bine cumperi un porc înainte de Crăciun. Părinţii noştri, bătrânii, da, ei mai cresc un porc, doi, o vacă, păsări pe lângă casă ca să aibă activitate, să îşi menţină tonusul, sănătatea, dar ca să facă profit, nu”, a spus un producător de tălănci, chimire, cingători, curele şi alte produse din piele de lângă Jibou, Sălaj. Acesta achiziţionează pielea de vită de la fabrici pentru că nu mai există în zonă mici întreprinzători tăbăcari. „Nu mă bazez însă pe acest meşteşug ca să-mi întreţin familia, pentru că am copii la şcoală, la liceu şi ne trebuie un venit cât de cât constant. Şi astfel vara lucrez în construcţii, iar produsele acestea le confecţionez în special iarna, iar la târguri merg toamna şi iarna”, a completat acesta. 

Avantajele asocierii micilor fermieri

Conform legislaţiei în vigoare, în agricultură există următoarele forme de asociere: societatea agricolă, asociaţia şi cooperativa, care pot fi recunoscute, la rândul lor, ca grupuri de producători. Grupurile de producători prezintă mai multe avantaje, între care reducerea costurilor de producţie (în cazul în care se achiziţionează utilaje ce vor fi folosite în comun de toţi membrii), accesul mai uşor la fondurile europene şi la contractarea creditelor bancare, posibilitatea planificării şi modificării producţiei, a exploatării suprafeţelor de teren în conformitate cu cerinţele UE în materie de protecţie a mediului, conservare a biodiversităţii şi de gestiune a deşeurilor, facilitarea comunicării între fermieri, creşterea capacităţii de negociere şi promovarea mai eficientă a producţiei. În acelaşi timp, prin intermediul asocierii se pun în valoare resursele locale și se creează produse locale, se îmbunătăţeşte accesul consumatorilor la produsele locale, creându-se acel lanţ scurt de distribuţie, dar se şi creează locuri de muncă, permanente sau sezoniere.

Pentru micii fermieri, o formă de asociere avantajoasă este cooperativa agricolă, ce poate fi înfiinţată și de către persoanele care dispun de un capital mic, potrivit informaţiilor oferite de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (rndr.ro). Printre facilităţile fiscale acordate de stat se numără scutirea de la plata impozitului agricol pentru primii cinci ani de la constituire, accesul la subvenții, la fondurile publice și la fonduri externe prevăzute în programul de susținere a agriculturii României, scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, mașini și utilaje agricole sau echipamente de irigat, recunoașterea și asimilarea cooperativelor agricole de către MADR ca grupuri de producători, pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.

Consultanţă gratuită pentru înfiinţarea unei forme asociative

10.000 de producători agricoli vor primi consultanţă în cadrul unui proiect derulat până în anul 2021 şi cofinanţat din FEADR prin Măsura 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, scopul final fiind înfiinţarea a 350 de cooperative agricole, din care minimum opt grupuri de producători locali în toate regiunile de dezvoltare ale României. Avantajele existenței formelor asociative sunt recunoscute în întreaga lume, însă în prezent în România sub 1% din fermierii români fac parte dintr-o formă asociativă, comparativ cu Uniunea Europeană, unde media de organizare este de 34%. Totodată, potrivit unui comunicat al RNDR, dimensiunea medie la nivelul UE a unei ferme este de 16,1 hectare, în timp ce în România aceasta este de numai 3,5 hectare. „În acest context, încurajarea formelor asociative în sectorul agricol devine o prioritate pentru dezvoltare în România, arătând că beneficiile cooperării în cadrul unor astfel de forme precum cooperativa agricolă și grupul de producători duc la o dezvoltare durabilă a acestui sector pe plan local, regional, național și european”, susţin specialiştii din Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală. Prin intermediul proiectului, producătorii agricoli din România vor beneficia de sprijin pentru înființarea unei forme asociative, de consiliere tehnologică, fiscală și juridică, elaborarea planului de afaceri și monitorizarea acestuia timp de 12 luni în vederea evaluării stadiului privind funcționarea și elaborarea ajustărilor necesare, identificarea de soluții pentru o cât mai bună organizare a cooperativei și pentru creșterea vânzărilor prin crearea unui lanț scurt de producție-distribuție-vânzare, sprijin în redactarea și întocmirea documentației pentru accesarea de fonduri publice și europene.

Ferma de familie, tema centrală a târgului INDAGRA

Târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei - INDAGRA 2019 reuneşte cele mai reprezentative firme din țară și din străinătate în materie de utilaje şi maşini agricole de ultimă generaţie, de tehnici şi tehnologii moderne, material săditor. Tot în cadrul INDAGRA se desfăşoară şi târgul internaţional pentru industria alimentară, târgul de vinuri, bere şi alte băuturi alcoolice şi non-alcoolice, dar şi o expoziţie pentru industria ambalajelor. De asemenea, cei pasionați de agricultură sunt așteptați la conferințe și seminarii pe teme precum dezvoltarea agriculturii din România prin prisma inovațiilor, promovarea produselor românești pe piața internă și externă, accesul producătorilor români la fondurile europene. Conferinţa centrală a INDAGRA, „Ferma de familie, creatoare de valoare adăugată în România”, are loc astăzi, 1 noiembrie.

Citeşte mai multe despre:   sat