Micii întreprinzători împovăraţi de „revoluţia fiscală”

Reformele privind creşterea salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru angajaţii part-time i-au afectat negativ pe micii întreprinzători, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Mai mult, jumătate din antreprenori au declarat că vor fi nevoiţi să recurgă la concedieri ca urmare a „revoluţiei fiscale”.

La sondajul realizat în februarie 2018 de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), primul chestionar relevant după aplicarea „revoluţiei fiscale”, au participat 1.752 de întreprinzători, reprezentând 71,4% microîntreprinderi, 13,4% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri şi alte forme juridice.

Potrivit rezultatelor acestuia prezentate de Mediafax, o proporţie covârşitoare, 93,3%, din cei chestionaţi au apreciat negativ măsurile de creştere a salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial.

Astfel, 6 din 10 antreprenori au spus că au întâmpinat dificultăţi la transferul contribuţiilor la angajat, iar 68,7% că au avut salariaţi part-time cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de 665 de lei.

Întreprinzătorii mai spun, în proporţie de 79,4%, că măsura creşterii (începând cu 1 ianuarie 2018) a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei i-a afectat negativ, iar jumătate au declarat că vor fi nevoiţi să facă disponibilizări.

În ceea ce priveşte modul în care au procedat pentru ca angajaţii să nu resimtă trecerea contribuţiilor la salariat, 72,2% din antreprenori au crescut salariile pentru compensarea în totalitate, 13,3% au acordat prime lunare, 12,9% au crescut salariile pentru compensarea parţială, iar 1,6% au luat alte măsuri.

În cazul creşterii contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial, 49,1% din IMM au decis să crească salariile pentru compensarea în totalitate, dar 39,8% au recurs la restructurări şi concedieri, iar 6,7% au crescut salariile pentru o compensare parţială, 4,4% luând alte măsuri.

Potrivit lui Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, care a prezentat într-o conferinţă de presă rezultatele sondajului, microîntreprinderile şi întreprinderile mici sunt supuse unui risc foarte mare, ca urmare a modificărilor fiscale intrate în vigoare de la 1 ianuarie anul curent. „Riscăm ca la un anumit moment să rămânem numai cu întreprinderile de stat şi cu multinaţionalele, iar microîntreprinderile să nu poată să ţină pasul cu aceste modificări. Numai anul trecut au fost 290 de modificări ale Codului Fiscal”, a declarat Jianu, conform bursa.ro.

Pentru a sublinia efectele negative ale măsurilor fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie, Jianu a adus în discuţie întreprinzătorii debutanţi (SRL-D), care, potrivit legii, aveau o scutire pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale, datorate de angajator, pentru maximum patru angajaţi.

„Odată cu transferul contribuţiilor sociale, peste 30.000 de firme ale întreprinzătorilor debutanţi (dintre care mai mult de 10.000 realizate anul trecut, peste 10.000 înfiinţate în anul anterior şi acum trei ani, la fel, tot peste 10.000 de firme) au fost afectate, deoarece ei au pornit la drum cu un anumit plan şi cu o anumită gândire, iar prin aceste modificări fiscale, nici unul dintre întreprinzătorii debutanţi nu mai beneficiază de prevederile incluse în această lege, şi nu vorbim de salarii de lux, deoarece acestea erau plafonate, prin lege, la salariul mediu brut pe economie”, a declarat preşedintele CNIPMMR.