Micii producători mai au voie o lună să-şi vândă produsele în pieţe

▲ Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au anunţat că ordinul 301 al ANSVSA, prin care se interzice micilor producători să îşi vândă produsele în pieţe, nu intră în vigoare nici în acest an ▲ Acesta se va aplica abia după ce micii producători vor fi bine informaţi cu privire la normele de igienă şi la modul în care îşi vor putea vinde produsele ▲ Dacă ordinul intră în vigoare, micii producători îşi vor putea vinde produsele doar în propria fermă sau în târguri speciale ▲ Producătorii trebuie să se înregistreze la direcţiile sanitar-veterinare şi să respecte normele de igienă ▲

Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) privind vânzarea directă a produselor alimentare realizate de micii producatori va intra în vigoare numai după stabilirea regulilor de aplicare şi informarea corectă a producătorilor asupra normelor de igienă pe care trebuie să le respecte, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). „Acest proiect al ANSVSA privind ordinul 301/2006 nu va intra în vigoare în acest an, deoarece, în primul rând, trebuie să facem o comunicare clară asupra cadrului de aplicare, iar conţinutul lui şi toate elementele de igienă vor trebui discutate cu micii producători“, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş. ANSVSA a publicat pe site-ul autorităţii proiectul care prevede modificarea ordinului 301/2006, extrem de contestat de micii producători, şi care se află în prezent în dezbatere publică. Conform proiectului ANSVSA, numai producătorii şi rudele lor apropiate vor putea să vândă produsele alimentare în pieţe. În plus, Autoritatea vrea ca micii producători de lapte sau smântână să nu-şi mai prezinte marfa decât în ferma proprie sau în târguri speciale. „Vrem ca acest ordin să intre în vigoare numai după ce producătorii îşi înregistrează produsele ca fiind tradiţionale sau de origine protejată. În aceste condiţii, ei vor trebui să respecte anumite norme de igienă legate de trasabilitatea produsului şi de etichetare“, a declarat preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş. La ora actuală a fost deja constituit un grup de lucru între ANSVSA şi MADR la care participă şi producătorii, în special cei din sectorul animal.

Înregistrarea produselor, o soluţie pentru micii producători

„Cred că înregistrarea produselor ca fiind de origine protejată este o soluţie pentru micii producători care vor să îşi vândă produsele în pieţe, dar numai dacă respectă anumite norme de igienă care să nu afecteze tradiţionalitatea produsului“, a mai spus ministrul Agriculturii. Acesta a subliniat că în cadrul acestui grup de experţi, cei de la ANSVSA vor explica regulile, iar cei de la minister vor trebui să măsoare impactul economic al regulilor respective, precum şi ce măsuri tehnice vor trebui luate pentru alinierea la normele respective. „Am convenit cu ANSVSA ca elementele de conţinut ale ordinului 301 să fie cunoscute de producători, să vedem în grupul de experţi cum pot fi sprijiniţi producătorii prin măsurile PNDR şi prin cele de ajutor de stat în vederea alinierii la normele de igienă. De asemenea, trebuie stabilit un termen rezonabil pentru efectuarea acestui lucru. Nu e suficient ca ANSVSA să prelungească la nesfârşit aplicarea acestor norme, dacă producătorii nu sunt informaţi asupra lor“, a explicat Cioloş.

Interzisă vânzarea în afara judeţului

Totuşi, micii producători pot să vândă lapte crud direct către consumatorul final numai în incintele fermei sau gospodăriei în care sunt ţinute animalele de la care a fost obţinut laptele. Potrivit vechiului ordin 301/2006, producătorii de brânză şi de alte produse agricole de origine animală aveau posibilitatea să îşi vândă marfa pe piaţa naţională şi să se înregistreze la direcţiile sanitar-veterinare judeţene până la 1 ianuarie 2008. Iniţial, ordinul ANSVSA, prin care se interzice producătorilor agricoli să-şi vândă marfa în afara judeţului de provenienţă, ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 iulie 2007, însă Autoritatea a decis, de comun acord cu CE, prelungirea termenului cu încă şase luni, până la 1 ianuarie 2008, în vederea modificării unor prevederi din ordin, dar şi pentru a da posibilitatea micilor producători să îşi înregistreze activitatea la ANSVSA. Datele centralizate ale ANSVSA de la jumătatea acestui an arătau că erau înregistraţi doar 10% din producătorii cu vânzare directă şi 20% din cei care vând cu amănuntul. Cantităţile de produse acceptate pentru mici producători şi tarifele de înregistrare nu vor fi modificate.

Produsele pot fi vândute doar de producători sau de rudele de gradul I şi II

Potrivit proiectului ANSVSA, produsele de origine animală obţinute de micii producători pot fi vândute la târguri, în pieţe şi expoziţii speciale doar de către producători şi de rude de gradul I şi II şi numai însoţite de o serie de documente. De asemenea, marfa trebuie corect etichetată. Proiectul mai prevede şi faptul că producătorii vor putea livra marfa direct către unităţi autorizate de procesare şi că responsabilii din unităţile de vânzare cu amănuntul trebuie să se asigure că bunurile respective nu pun în pericol sănătatea publică. Totuşi, micii producători pot să vândă lapte crud direct către consumatorul final numai în incintele fermei sau gospodăriei în care sunt ţinute animalele de la care a fost obţinut laptele.

Tarife între 10-300 de lei pentru înregistrarea produselor

Tarifele de înregistrare sanitară veterinară a activităţilor de vânzare directă (producătorii de lapte, miere sau alte produse animale) vor fi de 10 lei, iar pentru vânzarea cu amănuntul (carmangerii, măcelării, centre de prelucrare lapte, stupine) producătorii vor plăti între 100-300 lei. În România există la ora actuală aproximativ 200.000-350.000 de mici producători particulari care fac vânzări directe dacă luăm în calcul că avem în jur de 3,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Potrivit datelor MADR, deşi înregistrarea produselor tradiţionale româneşti a început din 15 noiembrie, până în prezent nici un producător sau grup de producător nu s-a grăbit să îşi protejeze mărcile propii. În ceea ce priveşte produsele tradiţionale pentru care MADR a făcut o listă doar pentru a prezenta potenţialul României - circa 1.500 de astfel de produse - sistemul de protecţie al acestora se referă doar la reţeta produsului.