Mierea românească, mai scumpă şi mai puţină în acest an

Preţul mierii obţinute din producţia autohtonă din 2010 va creşte, în magazin, cu circa la 30%, iar producţia de miere de salcâm va fi, în acest an, cu circa 80% mai mică decât în 2009, din cauza condiţiilor climatice, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. ,,Mierea românească este una dintre cele mai calitative din lume, fapt recunoscut prin mai multe medalii obţinute la competiţii din întreaga lume. Nu înţelegem de ce mierea din Argentina sau din China, slab calitativă, de altfel, este importată într-un sistem de taxe care favorizează ajungerea la raft la preţuri sub cele ale mierii autohtone", spune preşedintele ACA.

Preţul mierii obţinute din producţia autohtonă din 2010 va creşte, în magazin, cu circa la 25-30%, din cauza producţiei mici, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), într-o conferinţă de specialitate susţinută marţi. "Producţia de miere de salcâm va fi, în acest an, cu circa 80% mai mică decât în 2009, din cauza condiţiilor climatice, a ploilor îndelungate şi a nopţilor reci, iar, în ansamblu, estimăm o scădere cu până la 40%. Dacă în 2009 am avut o producţie de peste 21.500 de tone de miere, în acest an estimăm să ajungem doar la 13-15 mii de tone. Preţul de achiziţie al mierii a crescut cu 10%, dar, din cauza scumpirii combustibilului şi a medicamentelor pentru stup, pe raft creşterea va fi de până la 30%", a spus Ioan Fetea.

În prezent, consumul de miere pe cap de locuitor în România este de 300-400 de grame anual, mult sub media de două kilograme înregistrată în Germania, sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. "Mierea românească este una dintre cele mai calitative din lume, fapt recunoscut prin medaliile obţinute la competiţii din întreaga lume. În aceste condiţii, nu înţelegem de ce mierea din Argentina sau din China, slab calitativă, de altfel, este importată într-un sistem de taxe care favorizează ajungerea la raft la preţuri sub cele ale mierii autohtone", spune Ioan Fetea.

"Produsele noastre sunt, calitativ, superioare"

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură a investit în ultimii ani peste 600 mii de dolari într-o nouă hală de producţie a medicamentelor de uz uman şi a suplimentelor nutritive, care nu a putut fi, însă, finalizată, deoarece ICDA nu a putut accesa nici un ajutor de la stat, a afirmat, la conferinţa organizată marţi, directorul general al institutului, Cristina Mateescu.

"Avem o cerere însemnată, la nivel internaţional, de produse apicole pentru hrană şi sănătate, pentru medicamentele de uz uman şi veterinar, pentru suplimente nutritive, dar şi pentru material genetic din ferma institutului. Principalele ţări cu care avem contracte sunt Franţa, Japonia, statele din Orientul Apropiat şi cele din Golful Persic. Din surse proprii am dezvoltat şi un nou laborator pentru produse cosmetice care au la bază produsele apicole, o investiţie de circa 600 mii de dolari, la fel precum cea pentru suplimentele nutritive. Dar, mai trebuie să educăm românii că produsele noastre, deşi mai ieftine, sunt, calitativ, superioare multora din cele venite din alte ţări", a declarat Cristina Mateescu.

România, printre primele ţări care au dezvoltat apiterapia

România este una dintre primele ţări care a dezvoltat apiterapia - utilizarea produselor stupului pentru sănătatea omului. Un spectru larg de medicamente aprobate de Ministerul Sănătăţii, în special cele bazate pe propolis şi venin de albine, a fost elaborat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură şi a devenit cunoscut în întreaga lume. "Din păcate, românii au uitat de propolis după ce au dat de aspirina Bayer sau de produsele italieneşti, mai frumos ambalate. Adică, au uitat să se folosească de produsele noastre naturale, în timp ce tot mai mulţi străini le cer", a spus directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, Cristina Mateescu. Produsele apiterapeutice sunt folosite cu bune rezultate în multe afecţiuni hepatice, gastrointestinale, giardioze, afecţiuni ale căilor respiratorii, ale aparatului circulator, reumatologice, oftalmologice, urologice, dermatologice, boli de nutriţie şi în stomatologie.