Mii de români în Hora Unirii la Iaşi

Pe un frig năprasnic, circa 3.000 de români de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins ieri într-o horă simbolică în Piaţa Unirii din Iaşi, cu gândul la înaintaşii care au înfăptuit, acum 159 de ani, Unirea Principatelor Române, moment istoric care a stat la temelia Marii Uniri din 1918.

În ciuda gerului pătrunzător, mii de ieşeni au ţinut să sărbătorească în Piaţa Unirii, ieri, 24 ianuarie, Unirea Principatelor. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, parlamentari, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, şi principele Radu, precum şi invitaţi din Republica Moldova - primarul interimar al Chişinăului, Silvia Radu, şi ministrul culturii, Mona Babuc. Manifestările au început cu o slujbă de Te Deum, oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, după care au urmat discursuri ale oficialităţilor, depuneri de coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, parada militară şi tradiţionala Horă a Unirii.

În cuvântul său, Înaltprea­sfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a evocat jurământul rostit de Cuza după alegerea sa ca domnitor, atât al Moldovei, cât şi al Ţării Româneşti: „Jur în numele Preasfintei Treimi şi în faţa țării mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel care m-a iubit şi pe cel care m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie ajutor!”

„Cuvântul jurământ al marelui voievod, jurământ rostit la Iaşi şi, după câteva zile, la Bucureşti, avea să constituie momentul aşezării Principatelor Române într-o singură ţară. Unirea avea să devină deplină în 1918. Trecut-au de atunci 100 de ani, centenar care cheamă la actualizarea jurămintelor rostite în 1859 şi 1918”, a spus Înaltprea­sfințitul Părinte Teofan.

Înaltul ierarh a subliniat că aspiraţiile de azi ale românilor ar trebui să cuprindă „Basarabia, românii plecaţi afară şi naşterea de copii în neamul românesc. Doar împlinirea acestor deziderate ne plasează cu adevărat în prelungirea şi actualizarea năzuinţelor acelor români autentici care au realizat unirea fundamentală de la 1859 şi unirea cea mare de la 1918”.

După încheierea festivităţilor din Piaţa Unirii, în jurul prânzului, oficialităţile au depus coroane de flori la mormântul Principelui Alexandru Ioan I de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, unde a fost oficiată şi o slujbă de pomenire a domnitorului.

În a doua parte a zilei de ieri, manifestările s-au mutat la Muzeul Unirii, unde au avut loc mai multe evenimente culturale: prezentarea expoziţiei fotodocumentare „De la Unirea Principatelor la Marea Unire - Parcurs istoric şi cultural”, un recital susţinut de Corul bărbătesc „Flori de Măr” de la Râşca, judeţul Suceava, prezentarea Mapei filatelice reprezentând Muzeul Unirii din Iaşi şi ştampilat cu ştampila ocazională datată 24 ianuarie 2018, prezentarea albumului „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918” şi, în încheiere, Simpozionul naţional „Omagiul făuritorilor Unirii”, cu tema „Unirile românilor de la Alexandru Ioan Cuza la Ferdinand I”.

Tot ieri, la Primăria Municipiului Iaşi, a fost sărbătorit un deceniu de înfrăţire a autorităţilor locale din Iaşi şi Chişinău. Cu această ocazie a avut loc lansarea volumului „Iaşiul, leagăn al unirii neamului românesc” şi vernisajul expoziţiei de fotografie dedicată municipiului Chişinău.

Ziua s-a încheiat cu tradiţionala retragere cu torţe a militarilor de la Brigada 15 Mecanizată, care au mărşăluit cântând „Drum bun” pe bulevardul Ştefan cel Mare, în memoria militarilor căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă din ţară sau străinătate.