Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Militarii români ar putea ajunge la Eurocorps

Militarii români ar putea ajunge la Eurocorps

Un articol de: Oana Nistor - 30 Ian, 2008

▲ Eurocorps ar putea fi viitoarea armată europeană, în prezent cinci naţiuni asigurând comandanţii şi infrastructura militară, iar alte cinci asigurând personalul militar ▲ România şi-a manifestat dorinţa de a contribui la corpul european cu personal militar, scrie site-ul oficial al Parlamentului European ▲

Corpul de armată multinaţional cu cartierul general la Strasbourg, Eurocorps, a fost înfiinţat în anul 1992 cu scopul declarat de a deveni o „forţă pentru Europa“. Eurocorps, A Force for The European Union and The Atlantic, poate fi mobilizat sub egida NATO (Organizaţia Tratatului Nord Atlantic) sau UE (Uniunea Europeană), fiind format din cinci naţiuni cadru (Franţa, Germania, Spania, Belgia şi Luxemburg), care asigură comandanţii şi infrastructura militară, şi cinci alţi membri (Austria, Polonia, Turcia, Grecia şi Canada), care contribuie cu un număr limitat de personal militar. La cartierul general din Strasbourg sunt înregimentaţi aproximativ 1.000 de militari.

De regulă, fiecare naţiune cadru are câte un general în cele cinci poziţii de conducere, iar compoziţia structurii de comandă se schimbă o dată la doi ani. Luxemburgul nu este reprezentată în comandamentul corpului european, întrucât armata Marelui Ducat este mică şi nu are generali. Eurocorps operează în cadrul NATO şi UE. Două state se află într-o situaţie excepţională, Turcia nefiind membră UE, iar Austria nefăcând parte din NATO, cele două ţări primind în schimb „o platformă interesantă de cooperare internaţională militară“.

Şi România vrea în Eurocorps

După cele două valuri de aderare la UE a noilor state, în 2004 şi 2007, interesul pentru Eurocorps a crescut, tot mai multe ţări manifestându-şi dorinţa de a se alătura organizaţiei militare. Astfel, PE informează că Polonia aspiră să se alăture celor cinci naţiuni cadru, iar România „şi-a manifestat deja dorinţa de a contribui la corpul european cu personal militar“.

De fapt interesul crescut denotă şi din ultima vizită a oficialilor UE, la foarte puţin timp de când preşedintele PE, Gans-Gert Pöttering, a fost să vadă cum se pregătesc militarii din Eurocorps, în decembrie anul trecut, săptămâna trecută, întreaga subcomisie pentru Securitate şi apărare a Parlamentului European, condusă de preşedintele Karl von Wogau, a făcut o vizită cartierului general al Eurocorps. PE informează că două concluzii optimiste s-au desprins în urma vizitei, anume că militarii sunt bine pregătiţi şi au un interes evident în unificarea Europei.

În caz de conflict, miniştrii de afaceri externe ai celor cinci naţiuni cadru se întâlnesc pentru a lua o hotărâre privind desfăşurarea trupelor, până acum, corpul european a participat la operaţiuni NATO în Bosnia-Herţegovina, între 1998-2000, în Kosovo, în perioada martie-octombrie 2000, şi în Afganistan, în intervalul august 2004-februarie 2005. Militarii de la Eurocorps au participat la NATO Response Force 7 (trupele de intervenţie rapidă NATO) şi se pregătesc în vederea viitoarelor operaţiuni militare.

Eurocorps poate fi mobilizat pentru misiuni umanitare, de evacuare a cetăţenilor Statelor Membre UE, pentru misiuni de restabilire şi menţinere a păcii, sub egida Naţiunilor Unite sau OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).