Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Modelul Germaniei de combatere a şomajului, eficient, dar costisitor
▲ În încercarea de a limita numărul nemţilor trimişi în şomaj, statul german sprijină companiile afectate de criză care reduc orarul de lucru al angajaţilor, în loc de a recurge la concedieri colective, plătind 50% din contribuţiile sociale ale salariaţilor afectaţi ▲ Chiar dacă rata şomajului a fost ţinută în frâu, analiştii economici apreciază că soluţia Executivului nu va rezista foarte mult, întrucât este scump din punct de vedere financiar şi are efecte negative asupra productivităţii, scrie AFP ▲
Modelul de şomaj parţial pus în aplicare de Germania pentru a salva piaţa muncii în timpul crizei şi-a demonstrat eficacitatea, însă a costat scump, atât statul, cât şi întreprinderile, care nu vor putea continua la infinit să uzeze de această măsură, în opinia analiştilor chestionaţi de AFP. Pe măsură ce criza se prelungeşte - industria germană reluând creşterea, însă activitatea rămânând sub nivelul dinainte de criză - unele companii se gândesc la concedieri, apreciază Michael Stahl, de la federaţia Gesamtmetall, a întreprinderilor din metalurgie şi electronică, cele mai afectate de criza economică. La ora actuală, în Germania, aproximativ 1,1 milioane de persoane sunt în pericol să-şi piardă locul de muncă, de pildă la Daimler sau Porsche, ultima anunţând săptămâna trecută că va prelungi măsura şomajului parţial. Miliarde de euro pentru susţinerea şomerilor Programul guvernamental de sprijinire a patronatelor care reduc orele de lucru ale angajaţilor a fost prelungit, ministerul Muncii din Germania luând decizia de a extinde de la 6 la 18 luni durata acestuia. Statul sprijină financiar companiile afectate de criză care reduc orarul de lucru al angajaţilor, în loc de a recurge la concedieri colective, plătind 50% din contribuţiile sociale ale salariaţilor afectaţi. Acoperirea poate ajunge şi până la 100% în cazul în care angajaţii beneficiază de cursuri de pregătire profesională pe durata programului redus. Măsura şi-a îndeplinit scopul: dacă economia germană se va contracta cu aproximativ 5% anul acesta, piaţa muncii afişează o rezistenţă spectaculoasă, cu o rată a şomajului de aproximativ 7,6% la finalul lui noiembrie, inferioară celei din 2008. Departamentul Muncii, care se ocupă cu indemnizaţiile salariaţilor, a cheltuit aproximativ 5 miliarde de euro la finalul lui 2009, cu această măsură, iar pentru 2010 sunt estimate costuri de 3 miliarde de euro. Firmele germane preferă şomajul parţial ca să-şi păstreze angajaţii Cu cât economia va relua creşterea mai repede, cu atât întreprinderile vor fi dispuse să-şi păstreze angajaţii, este de părere Eugen Spitznagel. Însă ultimii indicatori pentru industria germană au dezamăgit, evidenţiind faptul că ritmul reluării creşterii este mai puţin rapid decât se estimase. Pentru anumite societăţi, calculul se face între costurile legate de şomajul parţial, pe de o parte, şi costurile pentru concedieri şi cele viitoare, pentru „recâştigarea mâinii de lucru“, pe de alta, apreciază Eugen Spitznagel, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Angajării (IAB) din Nuremberg. Altfel spus, angajatorii sunt gata să plătească acum pentru a-şi păstra angajaţii, decât să facă reangajări după redemararea economiei, în contextul în care, în Germania, există o lipsă acută de mână de lucru în domeniul ştiinţific şi tehnic. Pentru un inginer, IAB a calculat că aceste costuri de recrutare ar fi de aproximativ 32.000 de euro. Şomajul parţial are efecte negative asupra producţiei şi obligă la ajustări care se resimt asupra productivităţii muncii. Deutsche Bank estimează într-un studiu recent că, „de la începutul crizei, productivitatea muncii a scăzut cu 6% în Germania“, ceea ce înseamnă că acest dispozitiv nu trebuie să devină „un instrument de durată pe piaţa muncii“. UE a pierdut peste 1 milion de locuri de muncă în trimestrul trei 2009 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a continuat să scadă în perioada iulie-septembrie 2009, atât în zona euro (EA 16), cât şi în Uniunea Europeană (UE 27), înregistrându-se o scădere de 0,5% comparativ cu al doilea trimestru al acestui an, potrivit datelor preliminare prezentate luni de Oficiul european de Statistică (Eurostat). Numărul persoanelor ocupate din zona euro a scăzut cu 712.000 în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. În aceeaşi perioadă numărul persoanelor ocupate în UE a scăzut cu 1,019 milioane. Spania a fost a doua ţară din UE, după Letonia, cu cel mai mare număr de locuri de muncă distruse între iulie şi septembrie 2009. În România, potrivit INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,2%, în trimestrul II 2009, iar rata şomajului BIM de 6,3%. Potrivit sursei citate, în perioada analizată, populaţia activă a României era de 10 milioane de persoane, din care 9,38 milioane persoane erau ocupate şi 627.000 de persoane erau şomeri BIM.