Motoarele UE, Franța și Germania, scârțâie din toate încheieturile

Cu lideri slăbiţi, cu ascensiuni ale extremelor și economii în suferință, Franța și Germania, cele două motoare tradiţionale ale Uniunii Europene, sunt fragilizate, iar vulnerabilitatea lor îngrijorează. O analiză a Agenției France Presse (AFP) face o paralelă între situațiile de criză în care se află cele două state. În Franța, Guvernul Michel Barnier tocmai a demisionat, doborât de o moțiune de cenzură votată în Adunarea Națională, iar Germania funcționează cu un guvern minoritar și se pregătește de alegerile anticipate din 23 februarie.

Primul element pe care îl scoate în evidență comentariul agen­ției AFP este vulnerabilitatea liderilor. Comparându-l pe Olaf Scholz cu predecesorii săi Angela Merkel, Gerhard Schroeder sau Helmut Kohl, AFP notează că nici un cancelar german nu a avut o cotă de popularitate atât de joasă. Cancelarul social-de­mocrat este considerat autorul eşecului coaliţiei de centru-stânga, din care liberalii au fost alungaţi la 6 noiembrie. În ciuda sondajelor care îl dau perdant, Scholz este candidatul SPD pentru un nou mandat la alegerile din 23 februarie. El este „probabil candidatul la funcţia de cancelar cel mai slab, cel mai puţin potrivit pe care l-a prezentat vreodată SPD”, consideră publicaţia Der Spiegel. La fel, popularitatea preşedintelui Emmanuel Macron se află la cea mai scăzută cotă de la instalarea sa la putere în 2017 sau de la criza Vestelor galbene, conform sondajelor.

Analiza remarcă, pe de altă parte, criza sistemelor politice din cele două țări. „În Franţa şi Germania, cele două sisteme par ajunse la finalul unei anumite logici”, constată Jacob Ross, cercetător la Societatea germană pentru politică externă. În Franţa celei de-a V-a Republici, caracterizată până acum printr-un preşedinte foarte puternic şi o Adunare Naţională supusă, instituțiile sunt în impas, iar actuala Adunare, împărțită în trei blocuri opuse, nu mai funcţionează. Cât priveşte Germania, condusă de obicei de coaliţii, concept-cheie al politicii germane, ţara se confruntă acum cu dificultatea de a găsi majorităţi stabile cu partide contestatare, precum AfD, scrie AFP.

În ambele țări, extrema dreaptă este în creştere puternică, dar nu ocupă acelaşi loc în jocul politic. După locul al treilea obţinut în legislativele din iulie, partidul francez de extremă dreapta Rassemblement National (RN) condus de Marine Le Pen și-a revendicat rolul de arbitru. Nu la fel se întâmplă în Germania, unde AfD rămâne exclus din toate negocierile: „cordonul sanitar” se menţine, deși partidul este creditat cu locul al doilea la viitoarele alegeri.

Economic, Franţa se confruntă cu o datorie uriaşă (112% din PIB la sfârşitul lui iunie) şi înregistrează în acest an un serios derapaj al deficitului public (previzionat la 6,1% din PIB în 2024). În Germania, nu datoria (63% din PIB anul trecut) este problema, ci contracția activității economice din care își revine cu greu. (C. Z.)