Multe locuri de muncă, puţini specialişti

Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, susțin specialiștii în resurse umane, în condițiile în care numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare au înregistrat o scădere în ultimii ani. Fenomenul s-ar putea accentua în viitor, având în vedere datele statistice care arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat din 2009 încoace, potrivit unui studiu KeysFin.

Realizat pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) şi Eurostat privind piaţa muncii în ultimii 10 ani, studiul arată că România avea, în 2016, o populaţie ocupată de 8,4 milioane (privat&sistemul public), cu aproape un milion de salariaţi mai puţin decât în 2007, când erau 9,3 milioane. Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident, susțin specialiștii, aceiași care adaugă că, de la intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, în urmă cu zece ani, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun.

„Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialişti în finanţe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat, de la 38.625 în 2009, la 59.753 în 2016”, se precizează în studiul efectuat KeysFin.

Potrivit sursei citate, cea mai puternică cerere de forţă de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde, potrivit statisticilor, sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică reprezentaţi de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8.461) şi comerţul (5.216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

În privinţa evoluţiei salariilor, studiul arată că aderarea la UE a generat mari speranţe angajaţilor români, perspectivele unor câştiguri similare cu cele din Occident determinându-i pe aceștia să îşi supraestimeze potenţialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Concluzia cercetării este aceea că în România se observă un decalaj avansat faţă de alţi membri ai UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de 4 ori mai mult. Dincolo de comparaţia regională, au fost destul de mulţi români, în aceşti 10 ani, care şi-au văzut veniturile într-o creştere semnificativă.

Potrivit datelor CNP, se estimează că piaţa muncii nu va avea creşteri considerabile în viitor. Datele arată că numărul mediu de salariaţi va creşte până în 2020 la 5,6 milioane, faţă de 4,9 milioane în 2017. Din aceştia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.

Cât priveşte criza forţei de muncă calificate, aceasta reflectă criza din sistemul de educaţie. Potrivit Eurostat, doar 25,6% din românii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani au studii superioare, situând astfel România pe ultimul loc din UE.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar rămâne mult sub nivelul-record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Per ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, mai spun analiştii.