Muncitorii români, respinşi în continuare de irlandezi şi olandezi

▲ Restricţiile de muncă vor fi în continuare valabile pentru români în state europene precum Irlanda sau Olanda, principala cauză fiind creşterea şomajului generat de criza financiară globală ▲ Comisia Europeană a recomandat statelor europene să ridice restricţiile de muncă impuse românilor şi bulgarilor, însă, conform legislaţiei europene, un guvern poate impune aceste „restricţii de tranziţie“ pe o perioadă totală de şapte ani ▲ Comunitatea românească din Irlanda se declară discriminată, considerând că românii sunt trataţi ca nişte cetăţeni europeni de „mâna a doua“ ▲

Guvernul irlandez va continua să impună restricţii pe piaţa muncii cetăţenilor români şi bulgari pentru cel puţin trei ani, ca urmare a creşterii nivelului şomajului, în pofida lobby-ului făcut de guvernele celor două state membre ale UE şi a recomandărilor Comisiei Europene, informează „Irish Times“. Potrivit sursei citate, guvernele de la Bucureşti şi Sofia consideră o astfel de atitudine drept discriminatorie şi acuză statele care continuă să impună restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii lor că îi tratează pe aceştia ca pe cetăţeni europeni „de categoria a doua“. La rândul său, Comisia Europeană a încurajat statele membre ale UE să ridice restricţiile impuse celor două ţări.

Guvernul de la Dublin a decis să impună restricţii pe o perioadă de doi ani atunci când cele două state au aderat la UE, în ianuarie 2007. Conform legislaţiei europene, un guvern poate impune aceste „restricţii de tranziţie“ pe o perioadă totală de şapte ani. Guvernul irlandez urmează să ia o decizie în această privinţă în curând, la una dintre reuniunile cabinetului. Un purtător de cuvânt al Ambasadei României la Dublin a confirmat faptul că a menţinut legătura cu vicepremierul şi ministrul Întreprinderilor, Comerţului şi Muncii, Mary Coughlan, în vederea eliminării acestor restricţii. „Sperăm într-o revizuire a actualului mecanism şi că vom fim trataţi asemenea altor ţări europene. Dacă nu este posibilă eliminarea completă a restricţiilor, sperăm într-o abordare mai flexibilă a problemei, în special dacă situaţia economică se îmbunătăţeşte“, a declarat purtătorul de cuvânt. Cu toate acestea, precizează „Irish Times“, surse din cadrul guvernului irlandez susţin că aceste restricţii vor fi menţinute ca urmare a lipsei oportunităţilor de muncă, dar şi a numărului mare de cetăţeni din state est-europene care locuiesc în Irlanda. La rândul său, Comunitatea românilor din Irlanda a cerut o schimbare în atitudinea guvernului irlandez. Potrivit purtătoarei de cuvânt, Anca Lubu, cetăţenii români obţin greu permise de muncă, cu întârzieri de până la trei luni, care apar în procesarea acestora. „Foarte puţini angajaţi sunt dispuşi să aştepte atât de mult. Simţim că nu este corect şi că astfel apar cetăţeni europeni de categoria a doua. Ştiu că Irlanda se confruntă cu dificultăţi economice, însă aici se pune problema egalităţii şi a tratării corecte a cetăţenilor“, a precizat Lubu.

Potrivit „Irish Times“, în perioada ianuarie 2007-octombrie 2008, un număr redus de permise au fost emise pentru cetăţenii români (241) şi bulgari (58). Publicaţia aminteşte că cetăţenii români şi bulgari sunt însă liberi să călătorească în Irlanda, chiar dacă aceştia ar putea să nu obţină o slujbă fără permis de muncă şi nu se califică pentru sistemul de asistenţă socială, cu excepţia celor care trăiau în Irlanda şi deţineau un permis de muncă înainte de 2007 sau a celor care au propriile afaceri.

Şi Olanda refuză muncitorii români din cauza crizei

Nici Olanda nu este mai permisivă cu românii şi bulgarii, piaţa muncii fiind închisă pentru cetăţenii celor două state cel puţin până în luna iulie 2009, în pofida deficitului de forţă de muncă înregistrată în unele sectoare de activitate, transmite Radio Netherlands, citat de Agenţia Xinhua. Ministrul olandez pentru Afaceri sociale, Piet Hein Donner, şi-a modificat planul iniţial, care prevedea deschiderea graniţelor pentru muncitorii din cele două ţări de la 1 ianuarie 2009, după ce autorităţile locale din mai multe oraşe importante din Olanda au avertizat asupra efectelor crizei financiare. Donner a solicitat municipalităţilor să găsească resurse pentru ocuparea a circa 20.000 de locuri de muncă vacante în sectorul agricol, relatează postul de radio citat. Dacă muncitorilor polonezi li s-a permis încă din martie anul trecut să-şi caute locuri de muncă în Olanda fără a avea nevoie de permise speciale în acest sens, cetăţenii români şi bulgari sunt obligaţi să solicite permise care se acordă destul de greu muncitorilor imigranţi. Confruntat cu un important deficit de forţă de muncă, sectorul agricol din Olanda a susţinut mereu eliminarea restricţiilor aplicate în cazul imigranţilor din România şi Bulgaria, ultimele ţări care au aderat la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.