Murăturile, în topul exporturilor produselor tradiţionale timişorene

▲ Producătorii din judeţul Timiş s-au dovedit a fi mai întreprinzători şi reuşesc să-şi vândă murăturile şi gemurile fără conservanţi, fabricate în casă, pe pieţele arabe ▲ În 2007, 56 de agenţi economici au primit licenţă de marcă pentru 37 de produse tradiţionale ▲

Conservele tradiţionale, produse în casă, fără conservanţi, sunt foarte apreciate pe piaţa arabă, unii producători timişeni exportând, deja, gemuri din fructe în Orient, a declarat, pentru Rompres, Lenuţa Totincă, şef Birou Industrie Alimentară din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş. „Sunt căutate mai ales gemurile şi dulceţurile din fructe, fără conservanţi, iar la noi au venit deja persoane care vor să obţină licenţa de produs tradiţional“, a spus Todincă.

Pe de altă parte, anul trecut, 56 de agenţi economici din Timiş au reuşit să obţină licenţa de marcă pentru 37 de produse tradiţionale, care se comercializează sub diverse denumiri. „Majoritatea producătorilor nu au dat nume proprii sau cu indicaţie geografică produselor lor, de genul „de Banat“, „de Timiş“, ci au preferat denumiri generice, pentru că ei au moştenit tradiţia de prelucrare a produselor în familie, de la părinţi şi străbunici“, a precizat Lenuţa Todincă.

Din acest an, ei pot să-şi vândă produsele oriunde, în ţară, deoarece au şi avizul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, fapt ce le permite să obţină venituri pe care să le reinvestească pentru modernizarea unităţilor de producţie. Cel mai bine s-au orientat cei care au produs conserve tradiţionale (murături, zacuscă sau gemuri) fără conservanţi, şi care, deja, din anii trecuţi, au reuşit să şi exporte produsele îndeosebi în ţările arabe.

Pentru produsele lactate, în principal, telemea de oaie, au primit licenţa de produs tradiţional trei producători: iaurt în oală de lut, brânzică de casă, caş din lapte de vacă şi telemea din lapte de vacă.

Din gama produselor de panificaţie au primit licenţă tot trei producători pentru pâine caldă bănăţeană şi pâine albă împăturată. Cele mai numeroase, cincisprezece, sunt produsele de patiserie, baigly cu mac, stafide sau nucă, covrigei de casă, sărăţele de casă, cornuleţe de casă, cornuri umplute, brânzoaice, plăcinte, cozonaci, împletitură, coroniţă, plăcinte cu griş, cornuleţe boiereşti, plăcintă întinsă sau coarde.

Normele igienico-sanitare, cea mai mare problemă a producătorilor

La preparatele din carne, au fost înregistrate 11 produse: caltaboş afumat bănăţean, cârnaţi cabanos, cârnaţi de casă afumaţi, costiţă afumată, tobă de casă, slănină afumată, jumări, şuncă de casă afumată, sângerete afumat, mititei, birşli.

„Mai sunt foarte mulţi producători care ar dori să meargă şi pe o altă gamă de produse, de tip miere de albine, telemea de oaie sau de vacă, ori conserve tradiţionale, dar nu au depus încă dosarele, deşi documentaţia nu este una stufoasă, fiind vorba, de fapt, de un Caiet de sarcini, care cuprinde instrucţiuni şi specificaţia tehnică“, a mai spus Todincă.

Pentru producători, cea mai mare problemă este îndeplinirea normelor igienico-sanitare de la unitatea de prelucrare a produselor, aceasta fiind partea cel mai dificil de îndeplinit, deoarece presupune investiţii destul de mari.

În judeţul Timiş, înainte de aderarea ţării la Uniunea Europeană, existau 59 de agenţi economici care aveau mori, iar 140 de persoane deţineau brutării. După aderare, numărul lor a scăzut, dar cifra exactă nu se cunoaşte, deoarece, mulţi dintre ei nu îşi radiază firmele şi continuă să figureze în evidenţele DADR.