Muzeul Ţăranului Român, la 22 de ani

Muzeul Ţăranului Român sărbătoreşte 22 de ani de la înfiinţarea sa, prin decizia lui Andrei Pleşu, pe atunci ministru al culturii.

În afară de expoziţia "Pe aripile timpului", vizitatorii pot participa, de la ora 18:00, la proiecţia filmului "Triptic: Constantin Brăiloiu, Clara Haskil şi Dinu Lipatti" şi la concertul de muzici tradiţionale "Ecouri din România profundă", ambele în studioul ce poartă numele primului director, Horia Bernea.

Înfiinţarea Muzeului Ţăranului Român a fost una din cele mai inspirate numiri ale perioadei postdecembriste, graţie căreia în Bucureşti s-a născut un tezaur prin care oricine îşi poate regăsi tradiţiile. Faptul că s-a ridicat pe "fundaţiile" fostului Muzeu al PCR este cu atât mai semnificativ. Iată că acolo unde a fost o "gură de iad" poată să apară şi o "gură de rai". Aşa ceva a fost, este şi sperăm că va fi Muzeul Ţăranului Român sau MŢR, cum îl alintăm prin abreviere. Iar cum în perioada interbelică aici era găzduit Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, locul era răsfăţat sub denumirea de "Muzeul de la Şosea". Se ştie, aşezământul a fost creaţia colecţionarului şi istoricului de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş, la iniţiativa lui Carol I. În 1996, MŢR a primit prestigiosul Premiu EMYA, care-l numea Muzeul european al anului şi răsplătea aportul său considerabil la patrimoniul universal de datini şi tradiţii.

Punctul de atracţie din această iarnă l-a constituit expoziţia "Pe aripile timpului", organizată împreună cu Muzeul de Etnografie din Geneva, expoziţie dedicată celui care a fost etnomuzicologul de faimă mondială Constantin Brăiloiu, născut în 1893, în Bucureşti, şi mort la Geneva, în 1958. Terorizat de manele, vizitatorul poate să facă aici o terapie, văzând ce înseamnă muzica de bună calitate, să urmărească biografia senzaţională a unui om dedicat fenomenului muzical, creator al Arhivelor internaţionale de muzică populară, dar şi situaţia din prezent a globalizării, ceea ce a creat conceptul de "hit", ascultat cu interes pe orice meridian. De la "paradisul pierdut" la "marele bazar" străbatem astfel o întreagă istorie a muzicii şi a mentalităţilor.