Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând din 8 decembrie 2025, o monedă din tombac cuprat cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal. Aversul monedei îl prezintă
Nămolul din vulcanii noroioşi va fi analizat farmacodinamic
Primăria Scorţoasa din judeţul Buzău a solicitat Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat privind eventualele caracteristici terapeutice ale nămolului din vulcanii noroioși din zonă, demers necesar localității în procesul de obţinere a statutului de staţiune de interes local.
Vulcanii noroioşi sunt formaţiuni create de gazele naturale care ies de la adâncime, traversând un sol argilos şi pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă, iar nămolul format se usucă în contact cu aerul și formează conuri asemănătoare unor vulcani. „Cu sprijinul INRMFB am aflat că, «istoric vorbind, tipurile de noroi din comună nu sunt cunoscute ca având virtuţi terapeutice», însă, pentru atribuirea calităţii de substanţă minerală terapeutică, este necesară realizarea unui studiu farmacodinamic şi a unui studiu clinic”, a transmis agenției Agerpres Primăria Scorţoasa. Farmacodinamica este o ramură a farmacologiei care studiază efectele unor substanțe chimice asupra organismului și mecanismele lor de acțiune.
Potrivit unui raport preliminar, în componenţa organică a nămolului se regăsesc, printre altele, cantităţi de carbon şi azot organic, acizi humici, ceruri, răşini sau hidrocarburi, dar şi minerale precum clor, brom, iod, sodiu, potasiu, calciu, magneziu sau fier. „Primăria a făcut o evaluare incipientă, prin INRMFB, privind calităţile noroiului. Răspunsul este unul general, dar vor trebui mai multe studii”, a declarat, pentru Agerpres, primarul din Scorţoasa, Vasile Săcuiu.
Vulcanii noroioși formează o arie protejată la nivel național de circa 30 ha, situată pe teritoriile localităților Scorțoasa și Berca. (C.Z.)





