Napul, leguma redescoperită de agricultorii români

Topinamburul, așa cum i se mai spune napului românesc, este ușor de plantat, rezistent la îngheț și secetă și nu necesită eribicidare. Astfel se explică interesul tot mai mare al agricultorilor față de această plantă. Pentru cultivarea unui hectar de napi este nevoie de o investiţie de 5.000 de lei și se pot produce până la 45 de tone.

Napul sau topinamburul, cu aspect de cartof şi gust dulceag, este uşor de plantat şi, în plus, rezistă la îngheţ şi secetă. O cultură de napi se poate înființa fie prin plantarea tuberculilor în pământ, fie prin plantarea răsadurilor. Topinamburul rezistă 3-4 ani, costurile de întreținere sunt foarte mici, nu se aplică erbicidare. Plan­ta are o creștere rapidă, umbrind pământul din jur, fiind astfel sufocată orice buruiană care apare în cultură. Totuşi, în primul an de la înființarea culturii, aceasta absoarbe cantități importante de elemente nutritive din sol, de aceea este indicat ca în anii următori să se adauge îngrășăminte. După 3-4 ani se în­locuiește cu o cultură de leguminoase pentru a ajuta la îmbogățirea solului cu elemente nutritive. Poate cel mai important aspect care trebuie avut în vedere atunci când se înființează o cultură de topinambur este irigarea, pentru a oferi producții la adevăratul ei potențial.

Pentru cultivarea unui hectar de napi este nevoie de o investiţie de 5.000 de lei și se pot produce până la 45 de tone. Tuberculii se îngroapă, iar napii pot fi recoltaţi din noiembrie până în mai și pot fi ţinuți în pământ până la vânzare. „Este o plantă care nu te chinuie, nu are dăunători, plus partea de îngheţ, rezistă până la -50 de grade. Când este cald nu este foarte afectată”, a explicat la o emisiune televizată Constanţa Ştefănescu, care cultivă napi.

În comuna Clinceni din judeţul Ilfov, regăsim o suprafață de 5 hectare de topinamburi, cultivați de o familie, după ce a dus o luptă de câţiva ani cu roşiile, zilierii şi reţeaua de distribuţie. A vrut o legumă simplă şi rezistentă şi aşa a ajuns să cultive napi. Cu o finanţare europeană de 40.000 de euro, familia respectivă și-a fixat ca obiectiv, printre altele, și construirea unei mici fabrici de procesare. „Napul îmi aduce un plus de energie, întrucât frunzele acestei plante au un conținut mare de fier. Din florile lui se poate obține un ceai cu gust de nucă”, spune Alexandra Iancu, membră a familiei producătoare.

Napul poate fi prăjit, transformat în supă cremă sau în făină. Poate fi chiar şi pus la murat, după reţeta clasică. Atraşi de calităţile lui, cercetătorii de la Institutul de Cercetări Agricole Horting vor să îl transforme în suc. „Noi le facem la nivel de cercetare, la nivel de câteva sute de kilograme, stabilim reţeta şi o putem pune la dispoziţia producătorilor”, declară Marian Vintilă, reprezentant al Institutului de Cercetări Agricole Horting. Bogat în vitamine, dar şi în inulină, o substanţă care reglează glicemia, napul este căutat de diabetici şi folosit în dietele de slăbire. Un kilogram de napi nu costă mai mult de 10 lei, dar se găseşte destul de greu şi doar în hipermarketuri.