NATO pregătește strategii regionale de apărare

Mii de pagini cu planuri secrete de apărare, care vor detalia pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece reacţia Alianţei la un eventual atac din partea Rusiei, vor fi pe masa liderilor statelor membre ale NATO care se vor reuni în iulie la Vilnius. Este vorba de un set de planuri regionale, care stabilesc punctual efectivele necesare și modul de desfășurare a acestora în apărarea diferitelor flancuri ale Alianței.

Agenţia Reuters apreciază într-un comentariu că este o schimbare fundamentală pentru NATO, având în vedere faptul că Alianța nu a mai întocmit planuri defensive la scară mare de zeci de ani. 

Însă în Europa se duce acum cel mai sângeros război de după 1945, chiar la graniţele NATO, cel din Ucraina, care a dovedit că este nevoie de anticipare, de planificarea reacției de răspuns, cu mult înainte de declanşarea unui conflict cu un inamic de talia Rusiei.

Pe baza planurilor regionale care vor fi prezentate la Vilnius, NATO va face recomandări fiecărui stat privind modernizarea forţelor militare şi a logisticii.

„Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să se desfăşoare”, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, despre documentele care prevăd alocarea unui număr clar de efective în apărarea fiecărei regiuni.

Nu este vorba însă de o reluare a războiului rece de dinainte de 1990, arată Reuters, deoarece mulți factori esenţiali s-au schimbat. Alianţa s-a extins de atunci cu circa 1.000 de km către est, iar numărul ţărilor membre a crescut de la 16 la 31. Aderarea Finlandei, în aprilie, a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia la circa 2.500 de km, obligând la mai multă flexibilitate decât în trecutul în care Germania era considerată principalul teatru de război.

„Nu avem în vedere tipul de război cum a fost cel rece, în care forţele aliate (...) ar fi fost lovite simultan de atacuri pe scară mare ale Pactului de la Varşovia, ci mai degrabă de conflicte restrânse regional, care trebuie limitate prin desfăşurări rapide de forţe”, a arătat istoricul Ian Hope de la Comandamentul forţelor aliate din Europa (SHAPE).

Totodată, internetul, dronele, armele hipersonice şi fluxul rapid de informaţii vin cu probleme noi, dar și cu transparentizarea câmpului de luptă. „Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile prelucrate putem vedea o criză în evoluţie”, a explicat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunct al şefului de Stat Major al SHAPE. Transparenţa este unul dintre motivele pentru care NATO nu consideră necesară creşterea imediată a efectivelor din Est, în ciuda solicitărilor ţărilor baltice. 

Oficialii NATO apreciază că va fi nevoie de câţiva ani pentru implementarea completă a planurilor regionale, însă subliniază că la nevoie Alianța este gata să-și activeze capacitatea de apărare. (C. Z.)