Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială NATO se întărește în est, dar nu va interveni direct în Ucraina

NATO se întărește în est, dar nu va interveni direct în Ucraina

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 31 Ianuarie 2022

Aliaţii din cadrul NATO sunt în mișcare, în aceste zile, fie că trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, fie că sprijină armata ucraineană cu programe de instruire sau dotări militare. Potrivit unei analize publicate de agenția Reuters, pe plan militar, NATO are în vedere acțiuni concentrate pe flancul estic al alianței și în zona Mării Negre. 

Potrivit analizei Reuters, NATO, din care fac parte 30 de state, nu va interveni militar în apărarea Ucrainei, deoarece aceasta nu este membră a NATO, iar alianţa nu este obligată prin tratate să o apere. Preşedintele american Joe Biden a declarat explicit că nu va trimite trupe pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul, fiind un partener apropiat, este sprijinit indirect de țările aliate, cu care cooperează pentru a-și moderniza forţele armate. Canada și Danemarca operează programe de instruire pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. De asemenea, Alianţa furnizează echipament de securizare a comunicaţiilor împotriva atacurilor cibernetice.

SUA, Marea Britanie şi statele baltice au trimis arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme uşoare şi nave. Turcia a vândut drone moderne Kievului, pe care acesta le-a utilizat în est împotriva separatiştilor sprijiniţi de Rusia.

Germania este împotriva trimiterii de arme în Ucraina, dar a promis, în schimb, un spital complet de campanie şi instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistenţă evaluată la 6 milioane de dolari.

În același timp, Alianța Nord- Atlantică își întărește prezența în statele membre aflate în estul Euro­pei.

SUA au plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca a trimis o fregată în Marea Baltică şi patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine şi o fregată în Mediterana şi în Marea Neagră. Madridul examinează trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Ţările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie. Franţa a anun­țat trimiterea de trupe sub comandă NATO în România.

Alianța dispune de patru grupuri de luptă în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA. Aceste trupe servesc drept „declanşator” pentru sosirea rapidă a forţei de reacţie de 40.000 de militari a NATO şi suplimentarea cu trupe şi arme americane de peste Atlantic.

Toate aceste desfășurări de forțe au loc în contextul în care Moscova a mobilizat peste 100.000 de soldaţi susţinuţi de tancuri, artilerie, baterii de rachete şi aviaţie la graniţa cu Ucraina și a lansat exerciţii militare în Crimeea, pe care o ocupă din 2014. Putin este acuzat că deţine controlul miliţiilor separatiste pro-ruse din Donbas, care include regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk. (C. Z.)