Acest nou program va susţine în primul rând măsurile destinate tinerilor fermieri, la nivel european, România fiind printre ultimele ţări în ceea ce priveşte ocuparea tinerilor în agricultură. Susţinere financiară mai importantă vor mai primi şi proiectele privind investiţiile în ferme şi în industria alimentară, a anunţat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020 va fi compus din 14 măsuri, cu zece mai puţine decât actualul program, priorităţile fiind investiţiile în ferme şi în industria alimentară românească, dar şi sprijinirea tinerilor. Noul PNDR va susţine, în primul rând, măsurile destinate tinerilor, iar în cel de-al doilea rând, măsurile de investiţii în ferme (dotarea tehnică) şi în industria alimentară, acestea fiind urmate de cele destinate investiţiilor în infrastructura rurală. „Deşi noi nu ne-am dorit aşa mult pentru investiţii în infrastructura rurală, întrucât sunt alte fonduri mai consistente pentru infrastructură, până la urmă vom da 1,2 miliarde de euro. De asemenea, vom acorda 30% din totalul fondurilor pentru măsurile de agromediu, pentru că este cerinţa CE, dar şi o sumă pentru grupurile de producători. Repet, intenţia noastră este să ne concentrăm pe partea de investiţii în fermă şi în industria alimentară, pentru că România are cea mai proastă încărcătură pe tractor din Europa. Dacă în Polonia sunt 9,6 tractoare la 100 de hectare, în România sunt 1,4 tractoare la aceeaşi suprafaţă. Şi dacă am da toţi banii de investiţii în ferme, nu ar ajunge pentru a avea un nivel suficient de dotare tehnologică“, a subliniat Achim Irimescu.
De asemenea, se urmăreşte o mai mare susţinere a sectorului zootehnic, „pentru a merge cât mai mult pe produse cu valoare adăugată mare“, întrucât, paradoxal, România exportă cereale în loc să le utilizeze la creşterea porcilor şi importă masiv purcei şi carne de porc. „După anul 2011, România a devenit al cincilea exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă, pentru că una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro“, a mai spus secretarul de stat în MADR.
Până la sfârşitul lunii octombrie va exista un prim proiect care va fi discutat cu fermieri, consultanţi, instituţii, iar pe 1 ianuarie 2014 va fi înaintat Comisiei Europene pentru începerea negocierilor. Oficialii români doresc să obţină acceptul instituţiilor europene pentru acordarea unor plăţi mai mari pentru susţinerea fermelor de 5-30 de hectare, entităţi care produc mult mai mult pentru piaţă decât fermele mici, de 1-5 hectare, care sunt în majoritate de subzistenţă. „În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al ţării şi produc în mod clar pentru piaţă. Sunt într-adevăr probleme sociale şi nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greşeală, în opinia noastră, să încurajăm menţinerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri şi o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile“, a mai spus Achim Irimescu.
PNDR este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România, pentru 2014-2020 ţării noastre fiindu-i alocată suma de 7,1 miliarde de euro. Până în iulie 2013 au fost atrase aproximativ 5 miliarde de euro din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de aproximativ 58% din suma totală alocată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). (Oana Nistor)