Negocieri intense înainte de conferința de pace din Elveția

Peste 100 de ţări şi organizaţii vor participa la summitul pentru pace care va avea loc în Elveția la sfârșitul acestei săptămâni, potrivit confirmărilor obținute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care caută în aceste zile să obțină și sprijinul statelor din regiunea Asia-Pacific. Ucraina, susținută de majoritatea ţărilor occidentale, nu se bucură de același nivel de încredere în ţările din Africa, Asia şi America Latină - Sudul Global, unde Rusia îşi menţine un capital politic substanţial.

Cu câteva zile înainte ca în Elveţia să se desfăşoare o reuniune organizată la cererea Kievului pentru a obţine sprijin faţă de formula sa de pace în războiul cu Rusia, Ucraina face demersuri pentru a atrage de partea sa și statele din aşa-numitul Sud Global, relatează EFE. Preşedintele Zelenski a avut joi discuţii în acest scop cu premierul indian Narendra Modi şi cu preşedinta peruană Dina Boluarte, pe care i-a invitat să ia parte la conferinţa de pe 15 şi 16 iunie din localitatea Buergenstock.

Reuniunea va gravita în jurul „formulei de pace” pe care Zelenski a propus-o la finele anului 2022, un document în zece puncte ce include retragerea completă a trupelor ruse și restabilirea graniţelor recunoscute internaţional. Fiind conştient de imposibilitatea activării unui larg sprijin pentru acest plan, Kievul urmăreşte să obţină cel puţin lansarea unor mecanisme în vederea repatrierii prizonierilor şi minorilor ucraineni deportaţi în Rusia în urma invaziei din februarie 2022.

Într-un interviu recent acordat AFP, Zelenski a evocat trei dosare ce vor fi negociate cu precădere în Elveţia. Primul se referă la libera navigare în Marea Neagră, pentru a proteja securitatea alimentară mondială, permiţând exporturile de cereale ucrainene. Al doilea vizează oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, iar al treilea - întoarcerea în Ucraina a miilor de copii deportaţi în Rusia.
Ucraina susţine că are deja confirmată prezenţa a mai mult de o sută de ţări şi organizaţii, dar succesul iniţiativei depinde în mare măsură de numărul şefilor de stat şi de guvern care vor veni, care încă este o necunoscută. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, și-a confirmat prezența, nu și preşedintele american Joe Biden, care va fi reprezentat de vicepreşedintele Kamala Harris şi de consilierul pentru securitate Jake Sullivan.

Deși insistent solicitată de liderul ucrainean, China nu va fi prezentă la summit din cauza neinvitării Rusiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat China pentru acest boicot afirmând că decizia Beijingului nu este surprinzătoare, în condi­țiile în care această țară vinde tehnologie avansată şi alte echipamente Rusiei, permiţându-i să-şi continue agresiunea împotriva Ucrainei.

Elveţia a chemat aproximativ 160 de ţări la eveniment. Rusia a minimalizat importanţa reuniunii, considerând că este „absurdă” desfăşurarea acesteia în absenţa ei. (C. Z.)