Nobel 2009: cromozomi, fibre optice, ribozomi, Herta Müller, Obama

▲ Anual, la Stockholm, Suedia, se acordă prestigioasele premii Nobel, instituite de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel ▲ Premiile constau într-o medalie de aur, o diplomă şi un cec în valoare de aproximativ un milion de euro şi se acordă celor care au adus „cele mai mari servicii umanităţii“ în medicină, fizică, chimie, economie şi literatură ▲ Acestora li se adaugă premiul pentru pace, decernat de către un comitet în exclusivitate norvegian ▲ Anul acesta, premiile au surprins, preşedintele american Barack Obama fiind laureatul Nobelului pentru Pace, iar scriitoarea germană de origine română, Herta Müller, primind distincţia în domeniul literaturii ▲ Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel va avea loc, potrivit tradiţiei, pe 10 decembrie ▲

Din 1901, anual, cu mici excepţii, personalităţilor marcante din cinci domenii de activitate li se decernează premiile Nobel, în semn de recunoaştere a contribuţiei lor la progresul umanităţii. Acestora li se adaugă Premiul Nobel pentru Pace unei personalităţi care „a făcut cele mai multe lucruri pentru promovarea fraternităţii între oameni, abolirea sau reducerea armatelor permanente, dar şi pentru fondarea sau promovarea unor congrese ale păcii“.

Premiile Nobel au debutat şi în acest an cu acordarea distincţiei în domeniul medicinei. Cercetătorii americani Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak au primit Nobel pentru Medicină în 2009 pentru descoperirile lor în domeniul cromozomilor, potrivit nobelprize.org. Cei trei specialişti americani au fost recompensaţi pentru descoperirea mecanismului prin care cromozomii sunt protejaţi de telomeri şi de enzima telomerază.

Telomeraza este o enzimă care „protejează cromozomii împotriva îmbătrânirii“, potrivit comunicatului oficial al Comitetului Nobel, iar această enzimă ar putea reprezenta cheia „tinereţii veşnice“, având, totodată, un rol determinant în procesele canceroase de la nivel celular, informează AFP.

Elizabeth Helen Blackburn a descoperit telomeraza, enzima care reface telomerii, împreună cu Carol Greider, specialistă americană în biologia moleculară, care îşi desfăşoară activitatea la Universitatea John Hopkins din Baltimore. Jack W. Szostak este un biolog american, profesor de genetică la Harvard Medical School din Statele Unite, autorul primului cromozom artificial din lume. Această descoperire i-a ajutat pe cercetători să alcătuiască harta genetică a mamiferelor şi să dezvolte tehnici de manipulare genetică. Realizările sale din acest domeniu reprezintă principii de bază pentru Human Genome Project.

Pionierii fibrei optice, câştigătorii Nobelului pentru Fizică

Săptămâna a continuat cu anunţarea câştigătorilor în domeniul fizicii, cercetătorii Charles K. Kao (China-Marea Britanie), Willard S. Boyle (SUA) şi George E. Smith (SUA), consideraţi părinţii fibrelor optice şi ai imagisticii digitale, luând Premiul Nobel pentru Fizică. Ei au fost recompensaţi pentru descoperirile în domeniul transmiterii luminii prin fibre optice, respectiv pentru inventarea senzorului CCD (charge coupled device).

Senzorul CCD este un dispozitiv folosit pentru înregistrarea imaginilor - aparate foto, camere video digitale -, alcătuit dintr-un circuit integrat ce conţine o reţea de conductori legaţi în serie sau în paralel. Caracteristica acestui senzor este că informaţia luminoasă transformată în impulsuri electrice este transferată pe suprafaţa senzorului şi citită la colţul cel mai apropiat. Un dispozitiv ADC (analog to digital converter) transformă apoi informaţia analogă a fiecărui pixel într-o valoare digitală, prin măsurarea intensităţii sarcinii. Rezultatul acestui proces este o imagine foarte precisă, cu un nivel scăzut de zgomot şi o rezoluţie mare, care creşte direct proporţional cu mărimea senzorului.

Premiul Nobel pentru Chimie pe 2009 a fost decernat cercetătorilor Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz şi Ada E. Yo, pentru studii efectuate asupra ribozomilor, informează nobelprize.org. Aceştia au studiat unul dintre procesele vitale ale vieţii - mecanismul prin care ribozomii prelucrează informaţiile conţinute în ADN şi le transformă în structuri vii. Ribozomii produc proteine, care au un rol vital în structura chimică a tuturor organismelor vii. Ribozomii au o importanţă extrem de mare pentru viaţă şi reprezintă, totodată, o ţintă principală pentru punerea la punct a noilor medicamente antibiotice.

Cei trei cercetători au prezentat structura ribozomului şi modul în care acesta funcţionează la nivel subatomic, folosind o metodă numită „cristalografie cu raze X“ pentru a alcătui o hartă cu poziţia fiecăruia dintre sutele de mii de atomi care alcătuiesc un ribozom.

Herta Müller, premiul Nobel pentru Literatură

Scriitoarea germană Herta Müller, născută în România, a primit Premiul Nobel pentru Literatură 2009 pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris universul dezrădăcinaţilor“. Herta Müller a declarat că nu se aştepta să primească acest premiu şi că a trăit din plin dictatura comunistă din România, fapt care s-a reflectat puternic în scriitura sa.

Scriitoarea de 57 de ani, născută la Niţchidorf, lângă Timişoara, a emigrat în 1987 în Germania, după ce i s-a interzis să mai publice din cauza criticilor deschise la adresa dictaturii ceauşiste.

De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Ea a fost nominalizată de trei ori, din partea Germaniei, pe lista de propuneri pentru premiul Nobel pentru Literatură - 1999, 2008 şi 2009.

Un Nobel pentru Pace controversat: Barack Obama

Fără îndoială că cele mai mari controverse a stârnit decernarea Premiului Nobel pentru Pace pentru 2009 preşedintelui în funcţie a Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, pentru „eforturile extraordinare de consolidare a diplomaţiei internaţionale şi a cooperării între popoare“, conform site-ului nobelprize.org.

Comitetul Nobel norvegian a luat decizia destul de târziu, după mai multe întâlniri în cursul cărora a analizat 205 candidaturi.

Printre favoriţi s-au numărat disidentul chinez Hu Jia, premierul din Zimbabwe, Morgan Tsvangirai, disidentul budhist vietnamez Tchich Quang Do, avocatul cecen Lidia Iusupova, fosta ostatică de origine franceză şi columbiană Ingrid Betancourt, senatorul columbian Piedad Cordoba, militanta afgană Sima Simar sau prinţul iordanian Ghazi Ben Mohammed Ben Talal.

Acordarea premiului preşedintelui american de culoare a generat discuţii aprinse şi luări de poziţii atât din partea foştilor laureaţi, cât şi din partea presei şi liderilor politici. Dacă iar o fostă laureată crede că este „foarte trist“ un asemenea moment, majoritatea liderilor politici au aplaudat această decizie a comitetului norvegian, considerându-se că, în fapt, premiul este acordat unui simbol, Obama fiind primul preşedinte de culoare din istoria SUA.

Premiul Nobel pentru Economie, instituit în 1968 de către Banca Centrală a Suediei, va fi decernat astăzi, la Stockholm, Suedia, economistul american Eugene Fama, considerat creatorul teoriei pieţelor eficiente, fiind creditat cu cele mai mari şanse, informează Reuters.

Istoria premiilor Nobel

Premiile Nobel au fost create de industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896) şi au fost atribuite pentru prima oară în 1901. Premiul are o valoare de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro) şi poate fi împărţit de cel mult trei câştigători.

Premiile Nobel s-au născut din voinţa acestui industriaş şi savant, care a dorit ca veniturile obţinute în fiecare an din imensa lui avere să fie donate personalităţilor care au adus servicii umanităţii.

Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a înscris această dorinţă în ultimul său testament, redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Din 1901, anul în care au fost atribuite primele premii Nobel, 35 de femei au fost premiate, comparativ cu 754 de bărbaţi.

Premiile Nobel sunt decernate de Academia Regală de Ştiinţă pentru domeniile fizică, chimie, economie, de Institutul Carolina pentru medicină şi de Academia Suedeză pentru literatură, iar un comitet alcătuit din 5 membri ai Parlamentului Norvegiei acordă Premiul Nobel pentru Pacel. Motivul pentru care Premiul Nobel pentru Pace este decernat în Norvegia şi nu în Suedia este următorul: la moartea lui Alfred Nobel (10 decembrie 1896), Norvegia era încă într-o uniune cu Suedia, aceasta din urmă având rolul conducător în politica externă. Nobel a crezut de aceea că şansa unei corupţii politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare.

Şase laureaţi au refuzat premiul Nobel. Ultimii doi şi singurii care au făcut-o din proprie iniţiativă sunt scriitorul francez Jean-Paul Sartre (Nobel pentru Literatură pe anul 1964) şi premierul vietnamez Le Duc Tho, care a refuzat să împartă premiul Nobel pentru Pace pe anul 1973 cu americanul Henry Kissinger.