Noi limite pentru reziduurile de pesticide din alimente

▲ De la 1 septembrie, limitele pentru reziduurile de pesticide care se găsesc în alimente sunt armonizate la nivel european ▲ Limitele se aplică atât pentru produsele proaspete, cât şi pentru cele prelucrate; în cazul acestora din urmă, limitele sunt adaptate în funcţie de factori precum diluarea şi concentraţia ▲

Noile standarde impuse în cazul reziduurilor de pesticide din alimente sunt menite să garanteze protecţia consumatorilor şi să faciliteze comerţul şi importurile. „Alimentele produse sau importate într-un stat membru trebuie să poată fi consumate în siguranţă în toate celelalte state membre“, a explicat comisarul pentru sănătate, Androulla Vassiliou.

Dacă pe produsele recoltate rămân cantităţi mici de pesticide, acestea se regăsesc şi în alimente. Prin urmare, au fost stabilite limite maxime pentru reziduurile de pesticide, din nevoia de a reduce cât mai mult nivelul de expunere a consumatorilor şi de a evita riscuri inacceptabile pentru sănătate.

Regulamentul privind reziduurile de pesticide reglementează aproximativ 1.100 de pesticide utilizate în agricultură, atât în interiorul, cât şi în exteriorul Uniunii Europene. Regulamentul include o listă cu limitele maxime de reziduuri de pesticide pentru o vastă serie de produse - începând de la carne, lapte, legume şi fructe, până la nuci, condimente şi furaje pentru animale. Limitele se aplică atât pentru produsele proaspete, cât şi pentru cele prelucrate; în cazul acestora din urmă, limitele sunt adaptate în funcţie de factori precum diluarea şi concentraţia.

În trecut, UE prevedea limite numai pentru anumite pesticide, în timp ce ţările membre erau responsabile pentru altele. Era posibil ca anumite produse, pentru care limita era depăşită într-o ţară, să poată fi acceptate în alta. Iar pentru unele pesticide nu existau deloc limite maxime. Această lipsă de uniformitate crea confuzii în rândul comercianţilor şi al consumatorilor. Noile limite iau în calcul nevoile celor mai vulnerabile grupuri ale populaţiei, cum ar fi sugarii şi copiii. Un principiu important este faptul că siguranţa alimentară este prioritară faţă de protecţia plantelor.

Guvernele statelor membre sunt responsabile cu punerea în aplicare a regulamentului, dar Comisia va monitoriza respectarea dispoziţiilor acestui act legislativ.