Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Noi măsuri pentru a ţine sub control deficitul bugetar
Guvernul nu va mai face nici o rectificare bugetară în acest an, iar banii vor fi alocaţi ministerelor şi instituţiilor din Fondul de rezervă. Totodată, Guvernul ar urma să impună instituţiilor publice noi măsuri de austeritate bugetară, precum limitarea investiţiilor şi a cheltuielilor cu târgurile şi concertele de final de an.
Executivul condus de premierul Marcel Ciolacu se va folosi până la finalul anului de Fondul de rezervă pentru alocarea fondurilor necesare ministerelor şi instituţiilor. Autorităţile centrale preferă Fondul de rezervă în detrimentul unei rectificări bugetare pentru că, astfel, „există un control asupra ţintei de deficit”, după cum a spus ministrul finanţelor, Marcel Boloş.
„Încercăm ca prin intermediul Fondului de rezervă bugetară să ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli. Sunt anumite cheltuieli care nu depind de noi, cum ar fi cheltuielile cu dobânda sau cheltuielile de compensare a energiei electrice sau alte cheltuieli pe care nu le putem influenţa sub nici o formă. Mecanismul acesta pe care l-am identificat cu Fondul de rezervă bugetară este pentru noi o modalitate prin care putem să avem control asupra ţintei de deficit bugetar”, a explicat ministrul finanţelor, citat de Agerpres.
Pentru a putea folosi în acest mod sumele din Fondul de rezervă, Executivul a emis în luna septembrie o ordonanţă de urgenţă privind derogarea de la Legea finanţelor publice. Ca urmare, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului se pot aloca sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital a ordonatorilor principali de credite.
Utilizarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară pentru susţinerea aparatului de stat şi anumite cheltuieli nu este o practică nouă, cele mai multe dintre guverne apelând la acest „artificiu” denumit şi „buget paralel”, care, cel puţin teoretic, poate fi folosit „pentru situații neprevăzute sau urgente”, fără a fi nominalizate.
În şedinţa de vineri, Guvernul a alocat 1,45 miliarde de lei din Fondul de rezervă către trei ministere (Interne, Educaţie, Transporturi) şi SRI, iar anterior, în septembrie, Executivul a mai direcţionat sume importante din acelaşi fond pentru continuarea unor investiţii.
În afara acestei decizii, Guvernul ar pregăti şi alte măsuri de austeritate îndreptate spre autorităţile locale şi instituţiile publice, care nu vor mai avea voie să facă, în luna decembrie, anumite achiziţii: mobilier, cărţi, studii de cercetare sau servicii de consultanţă. De asemenea, în lunile noiembrie şi decembrie, nu vor mai putea organiza festivaluri, concerte sau târguri, cu excepţia celor de Crăciun şi Revelion pentru care au fost însă impuse anumite limite de cheltuieli.
Ţinta de deficit bugetar asumat în faţa organismelor europene este de 4,4% din PIB, însă Comisia Europeană ar putea accepta şi un deficit mai mare, de 5,5%, justificat de războiul din Ucraina. De menţinerea deficitului în limitele asumate depinde alocarea fondurilor europene prin PNRR. (O. N.)