Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Noi reguli de ocupare a posturilor bugetare
Posturile vacante din sectorul bugetar vor fi ocupate conform unui principiu de „unu la trei” şi nu „unu la doi” cum este în prezent, potrivit unui proiect al Ministerului de Finanţe. În acelaşi timp, numărul de secretari de stat va fi redus, iar instituţiile publice nu vor mai putea achiziţiona din fonduri publice servicii de telefonie mobilă pentru personalul angajat. Asociaţia Municipiilor din România critică proiectul autorităţilor centrale, apreciind că noile reguli vor duce la blocarea angajărilor în administraţia publică locală. În luna mai 2019, sistemul bugetar număra 1.236.556 de salariaţi.
Angajările în sectorul bugetar se vor face după un nou principiu, „unu la trei”, faţă de „unu la doi” cum este în prezent, propunerea venind din partea Ministerului de Finanţe Publice (MFP) în cadrul Ordonanţei pentru reglementarea unor măsuri fiscal‑bugetare. „După data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, ordonatorii de credite pot ocupa prin concurs sau examen posturi conform principiului: îunu la trei” din totalul posturilor ce se vor vacanta, respectiv la trei posturi ocupate devenite vacante, un post ocupat”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, citat de Agerpres.
Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice va fi suspendată, însă pentru posturile pentru care au fost deja demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior intrării în vigoare a ordonanţei procedurile de ocupare a acestora va continua procesul de ocupare. Excepţie de la noua regulă de „unu la trei” vor face personalul didactic de predare, personalul medico‑sanitar, poliţiştii şi absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii. Blocarea ocupării posturilor vacante va genera scăderea cheltuielilor cu 76,7 milioane lei la nivelul unui an bugetar, potrivit notei de fundamentare prezentate de MFP.
În acelaşi timp, ministerul de resort mai propune reducerea cu 50% a numărului total de posturi de secretar de stat, subsecretar de stat şi de funcţii asimilate funcţiilor de secretar de stat şi subsecretar de stat la nivelul tuturor ministerelor, precum şi al celorlaltor instituţii şi autorităţi publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor.
În perioada decembrie 2015 - mai 2019, numărul de posturi ocupate din sectorul bugetar s‑a majorat cu 50.242, respectiv de la 1.186.314 posturi la 1.236.556 posturi. Din acestea, cele mai importante creşteri s‑au înregistrat la nivelul instituţiilor finanţate integral din bugetele locale (36.588 posturi) şi spitale (20.826 posturi), în timp ce la nivelul unităţilor din sistemul de învăţământ a fost înregistrată o scădere de 8.466 posturi, la nivelul Ministerul Apărării Naţionale s‑a înregistrat o diminuare de 1.633 posturi, iar la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi al instituţiilor din subordine s‑a consemnat o diminuare de 4.363 posturi.
De asemenea, Ministerul Finanţelor a mai anunţat că instituţiile publice nu vor mai putea achiziţiona din fonduri publice servicii de telefonie mobilă pentru personalul angajat, cu excepţia demnitarilor.
Noile măsuri anunţate de autorităţile centrale au produs nemulţumiri şi critici acide în rândul membrilor Asociaţiei Municipiilor din România. „Blocarea angajărilor în administraţia publică locală ar reprezenta doar o măsură arbitrară, de natură să îngreuneze activitatea administraţiei locale, atât de greu încercată de continua reformă fiscală şi bugetară”, precizează AMR într‑un comunicat de presă. Totodată sistarea abonamentelor de telefonie mobilă este şi ea inoportună pentru că, spune AMR, „telefonia mobilă asigură un contact direct al serviciilor publice cu cetăţeanul”. „Poliţiştii locali, inspectorii din cadrul serviciilor de administrare a domeniului public (parcări, pază), personalul din sfera serviciilor de utilităţi publice, asistenţii sociali care pătrund în zone rău famate etc. utilizează telefonia mobilă şi aplicaţii mobile pentru furnizarea unor servicii de calitate şi pentru propria siguranţă”, susţin reprezentanţii principalelor municipii din România.